Accident vascular cerebral: simptome și cauze

Pe scurt: accidentul vascular cerebral, pe scurt AVC, este o urgență. Apare când o zonă a creierului rămâne brusc fără sânge. Fiecare minut pierdut înseamnă neuroni pierduți. Dacă observi o față căzută, un braț slăbit sau o vorbire neclară, suni la 112 imediat. Mai jos găsești semnele de alarmă, cauzele, primele gesturi, diagnosticul și prevenția.

Ce este un accident vascular cerebral?

Un AVC se produce atunci când fluxul de sânge spre o parte a creierului este întrerupt. Lipsite de oxigen, celulele nervoase încep să moară în câteva minute. Pierderea de funcție depinde de zona afectată: vorbire, mișcare, echilibru sau vedere.

Există două tipuri principale. AVC-ul ischemic, cel mai frecvent, apare când un cheag blochează o arteră cerebrală. AVC-ul hemoragic apare când un vas se rupe și sângerează în creier. Mai există și atacul ischemic tranzitoriu, numit AIT, un episod scurt cu simptome care trec, de regulă, în mai puțin de 24 de ore. AIT-ul nu lasă urme vizibile, dar este un semnal serios de alarmă: anunță un risc crescut de AVC adevărat în zilele următoare. De aceea, nu trebuie ignorat niciodată.

Care sunt simptomele unui AVC?

Semnele apar de obicei brusc. Cel mai simplu mod de a le reține este acronimul FAST, folosit în toată lumea pentru recunoașterea rapidă a unui AVC:

• F (Face, față) - colțul gurii sau o parte a feței cade; zâmbetul este asimetric;
• A (Arms, brațe) - un braț slăbește brusc sau cade când persoana încearcă să-l ridice;
• S (Speech, vorbire) - vorbirea devine neclară, greoaie sau confuză;
• T (Time, timp) - dacă apare oricare dintre semne, suni imediat la 112.

Pot apărea și alte simptome: amorțeală bruscă pe o jumătate de corp, pierderea vederii la un ochi, amețeală cu pierderea echilibrului sau o durere de cap violentă, neobișnuită. Important: durerea nu este obligatorie. Multe AVC-uri nu dor deloc, ceea ce îi face pe pacienți să amâne. Orice semn nou și brusc din această listă cere reacție imediată.

Ce faci în primele minute la suspiciunea de AVC?

Sună la 112. Acesta este singurul gest care contează cu adevărat. Nu aștepta să vezi dacă simptomele trec. Nu da persoanei să mănânce sau să bea, fiindcă înghițitul poate fi afectat.

• Notează ora la care au început simptomele; este o informație esențială pentru medic;
• așază persoana într-o poziție comodă, cu capul ușor ridicat;
• nu administra medicamente pe cont propriu, nici aspirină, fiindcă un AVC hemoragic se agravează;
• rămâi alături și urmărește respirația până sosește ambulanța.

„În clinica noastră din Mioveni, am văzut prea des pacienți aduși după multe ore, când fereastra de tratament se închisese deja", spune Dr. Laura-Elena Macinic. Tocmai de aceea repetă mereu: la AVC, viteza salvează creier.

Care sunt cauzele și factorii de risc pentru AVC?

Cauza directă a unui AVC este una singură: un vas de sânge din creier se blochează sau se rupe brusc, oprind alimentarea unei zone întregi. În spate se adună însă factori de risc. Unii nu pot fi schimbați, cum ar fi vârsta înaintată sau un istoric familial încărcat. Cei mai mulți, din fericire, se pot ține sub control.

Factorii de risc cei mai importanți sunt hipertensiunea arterială, fibrilația atrială, diabetul, colesterolul crescut, fumatul și sedentarismul. Hipertensiunea necontrolată este, de departe, cel mai puternic. Fibrilația atrială, o aritmie frecventă, favorizează formarea cheagurilor care ajung la creier. Vestea bună rămâne aceeași ca în cardiologie: Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 80% dintre AVC-urile premature pot fi prevenite prin controlul acestor factori. Cu alte cuvinte, cele mai multe accidente vasculare nu sunt o fatalitate.

Cum se pune diagnosticul de AVC?

Diagnosticul începe cu evaluarea clinică rapidă, încă din ambulanță și la camera de gardă. Medicul verifică semnele, ora debutului și starea generală. Pasul decisiv este însă imagistica cerebrală.

O tomografie computerizată (CT) sau un RMN arată dacă este vorba despre un AVC ischemic sau hemoragic. Distincția este crucială, fiindcă tratamentele sunt complet diferite. La acestea se adaugă analize de sânge, electrocardiograma pentru depistarea fibrilației atriale și, uneori, ecografia vaselor de la gât. Toate aceste investigații se fac rapid, în paralel, pentru a nu pierde timp. Pe baza lor, echipa medicală decide tratamentul potrivit pentru fiecare pacient. Cu cât diagnosticul vine mai devreme, cu atât cresc șansele de a folosi tratamentele care redeschid artera la timp.

Cum se tratează și cum previi un AVC?

La AVC-ul ischemic, obiectivul este desfundarea arterei. Dacă pacientul ajunge la timp, se poate administra tromboliza, un medicament care dizolvă cheagul, de regulă în primele 4,5 ore de la debut. În cazuri selectate se face trombectomie, extragerea mecanică a cheagului. La AVC-ul hemoragic, prioritatea este oprirea sângerării și controlul tensiunii.

După faza acută urmează recuperarea neurologică: kinetoterapie, logopedie și terapie ocupațională, în funcție de nevoi. Prevenția înseamnă controlul factorilor de risc. Ține tensiunea aproape de 120/80 mmHg, tratează fibrilația atrială, verifică glicemia și colesterolul, renunță la fumat și fă mișcare aproximativ 150 de minute pe săptămână. Cardiologii și neurologii de la Adiant Medical din Mioveni lucrează împreună exact pentru acest tip de prevenție.

Când mergi la neurolog la Adiant Medical Mioveni?

Programează un consult neurologic dacă ai avut un episod scurt de amorțeală, slăbiciune sau tulburare de vorbire, chiar dacă a trecut. Un AIT cere evaluare rapidă. La fel, dacă ai factori de risc precum hipertensiune, fibrilație atrială, diabet sau istoric familial de AVC. Un consult include examinarea clinică, discuția despre factorii tăi de risc și, la nevoie, trimiterea către investigații imagistice sau către un coleg cardiolog pentru depistarea unei aritmii.

La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de neurologie cu medici precum Dr. Laura-Elena Macinic, alături de investigațiile necesare. Vezi lista de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente