Acid uric crescut: cauze, simptome și tratament

Pe scurt: acidul uric crescut, numit medical hiperuricemie, înseamnă o valoare ridicată a acidului uric în sânge. De multe ori nu dă niciun simptom și se descoperă întâmplător la analize. Lăsat mult timp ridicat, el poate duce însă la gută și la pietre la rinichi. Verificarea periodică, mai ales după 40 de ani, ajută la prevenție. Mai jos găsești valorile normale, cauzele, semnele, dieta și tratamentul.

Ce este acidul uric și ce valori sunt normale?

Acidul uric este o substanță rezultată din descompunerea purinelor, niște compuși prezenți în celulele corpului și în multe alimente. În mod normal, rinichii elimină surplusul prin urină, iar nivelul rămâne echilibrat. Problema apare când acest echilibru se strică.

Valorile considerate normale sunt orientativ sub 7 mg/dl la bărbați și sub 6 mg/dl la femei, dar pragul exact și interpretarea le stabilește medicul, în funcție de laborator și de situația ta. Important de reținut: o valoare ușor crescută, fără simptome, nu înseamnă automat boală. Contează cât de mare este, de cât timp se menține și dacă apar deja complicații precum atacurile de gută.

Care sunt simptomele acidului uric crescut?

În cele mai multe cazuri, hiperuricemia este tăcută. Mulți oameni au acid uric crescut ani la rând, fără să simtă nimic, iar valoarea iese la iveală abia la un set de analize de rutină. Tocmai această tăcere o face periculoasă pe termen lung.

Atunci când acidul uric crescut produce efecte, ele apar de obicei sub forma complicațiilor:

• atacuri de gută, cu durere bruscă și intensă la o articulație, des la degetul mare de la picior;
• pietre la rinichi, cu durere în zona lombară și sânge în urină;
• depozite sub piele, numite tofi, în formele vechi și netratate.

În clinica noastră din Mioveni am văzut pacienți care au aflat de acidul uric crescut abia după primul atac de gută. De aceea, o valoare ridicată descoperită din timp este o șansă de a preveni, nu un motiv de panică.

De ce crește acidul uric?

Acidul uric crește fie pentru că organismul produce prea mult, fie pentru că rinichii elimină prea puțin. La mulți oameni, cele două mecanisme se combină, pe un fond de predispoziție genetică. Peste acest teren se adaugă factorii din stilul de viață.

Cei mai importanți factori care cresc acidul uric sunt:

• consumul ridicat de carne roșie, organe și fructe de mare bogate în purine;
• alcoolul, mai ales berea, și băuturile îndulcite cu zahăr;
• excesul de greutate, diabetul și sindromul metabolic;
• unele medicamente, precum anumite diuretice;
• deshidratarea și unele boli de rinichi.

Cunoașterea factorilor proprii este jumătate din soluție. Un pacient care își ajustează alimentația și se hidratează corect își poate scădea simțitor valorile.

Cum se măsoară acidul uric?

Acidul uric se măsoară printr-o analiză simplă de sânge, recoltată de obicei dimineața, pe nemâncate. Este o investigație accesibilă, prezentă în majoritatea seturilor de analize de rutină. Un singur rezultat oferă deja o orientare utilă.

Pentru o imagine corectă, medicul poate cere repetarea analizei la un interval, fiindcă valoarea variază în funcție de alimentație și de hidratare. În plus, la cei cu valori mari sau cu simptome, se evaluează și funcția rinichilor și se caută eventualele complicații. Astfel, acidul uric nu se judecă izolat, ci în contextul întregului tablou de sănătate.

Cum scazi acidul uric crescut?

Abordarea depinde de cât de ridicată este valoarea și dacă există deja complicații. La o creștere ușoară, fără simptome, prima măsură este de obicei schimbarea stilului de viață. Tratamentul medicamentos intră în discuție când valorile sunt mari sau apar atacuri de gută.

Direcțiile principale sunt acestea:

• reducerea alimentelor bogate în purine: carne roșie, organe, fructe de mare;
• limitarea berii și a băuturilor cu zahăr;
• hidratare bună, ca rinichii să elimine mai ușor acidul uric;
• scădere în greutate treptată, nu prin diete drastice;
• medicație care scade acidul uric, atunci când medicul o consideră necesară.

„Mulți pacienți cred că o pastilă rezolvă totul, dar fără ajustarea alimentației rezultatele sunt slabe", spune Dr. Dumitru-Cătălin Stoian. Acidul uric scăzut și menținut la o valoare-țintă previne atât guta, cât și pietrele la rinichi.

Ce legătură are acidul uric cu guta?

Acidul uric crescut este cauza directă a gutei. Când valoarea rămâne mult timp ridicată, surplusul se transformă în cristale ascuțite care se depun în articulații. Acolo declanșează inflamația și durerea intensă a atacului de gută.

Nu toți cei cu acid uric crescut fac gută, dar riscul crește cu cât valoarea este mai mare și se menține mai mult timp. De aceea, controlul acidului uric este, în același timp, și prevenția gutei. Poți citi mai multe despre boala articulară în articolul nostru despre gută. Tot acidul uric crescut favorizează și formarea pietrelor la rinichi, o a doua complicație pe care merită să o eviți.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Mergi la medic dacă analizele arată acid uric crescut, mai ales dacă ai și alți factori de risc, precum greutate în plus, hipertensiune sau rude cu gută. Cere evaluare dacă apare un atac de durere bruscă la o articulație sau o durere în zona rinichilor. Verificarea periodică după 40 de ani este utilă chiar și fără simptome.

La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de ortopedie cu Dr. Dumitru-Cătălin Stoian, cu analizele necesare și un plan de scădere a acidului uric. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente