AIT: simptome, cauze și semne de alarmă

Pe scurt: AIT, accidentul ischemic tranzitor, este o întrerupere scurtă a fluxului de sânge spre creier. Simptomele seamănă cu cele de accident vascular, dar dispar de obicei sub o oră. Tocmai pentru că trec singure, mulți pacienți le ignoră. Asta este o greșeală: un AIT anunță un risc crescut de accident vascular cerebral major în zilele următoare. Recunoașterea rapidă a semnelor și evaluarea de urgență fac diferența. Mai jos găsești simptomele, cauzele și ce trebuie făcut în primele ore.

Ce este un AIT?

AIT vine de la accident ischemic tranzitor. Înseamnă că o porțiune din creier rămâne pentru scurt timp fără oxigen, fiindcă un vas de sânge se înfundă temporar. Spre deosebire de un accident vascular obișnuit, blocajul se rezolvă singur, iar țesutul nu moare. De aceea semnele apar brusc și se sting de la sine.

Durata este de regulă scurtă. Cele mai multe episoade țin câteva minute, iar marea majoritate se rezolvă în mai puțin de o oră. Tocmai această dispariție rapidă păcălește pacientul, care crede că nu a fost nimic grav. În realitate, AIT este un semnal de alarmă serios. La Adiant Medical din Mioveni îl tratăm ca pe o urgență, nu ca pe un incident trecător, fiindcă el prevestește adesea un eveniment mult mai grav care poate urma curând.

Care sunt simptomele unui AIT?

Semnele depind de zona de creier afectată, dar apar întotdeauna pe neașteptate. Cel mai des, o jumătate a feței cade, un braț slăbește sau vorbirea devine împleticită. Acronimul FAST adună exact aceste indicii: față, braț, vorbire, timp. Dacă observi una dintre ele, ceasul a pornit deja.

Mai pot apărea o tulburare bruscă de vedere la un ochi, amorțeli pe o parte a corpului, amețeli puternice sau pierderea echilibrului. Uneori pacientul nu mai înțelege ce i se spune. Toate aceste manifestări se opresc singure, de obicei într-un sfert de oră, lăsând persoana convinsă că totul a revenit la normal. În clinica noastră de neurologie am văzut cât de des această aparentă revenire amână prezentarea la medic cu zile întregi, iar acea întârziere costă scump.

De ce este AIT un semnal de alarmă?

Un AIT nu lasă urme vizibile, dar trădează o problemă reală în vasele care hrănesc creierul. Riscul cel mai mare este că anunță un accident vascular cerebral propriu-zis. Aproximativ 1 din 20 de pacienți face un astfel de eveniment în următoarele 48 de ore după un AIT netratat.

Pericolul rămâne ridicat și mai departe. În primele 3 luni, până la 1 din 10 persoane care au avut un AIT suferă un accident vascular major. Vestea bună este că acest risc se poate reduce mult, uneori cu peste 80 la sută, dacă pacientul este evaluat și tratat repede. De aceea ghidurile internaționale cer ca orice AIT să fie investigat de urgență, ideal în aceeași zi. Episodul în sine trece, dar fereastra în care putem preveni dezastrul este îngustă.

Ce cauzează un AIT?

În spatele unui AIT stă aproape mereu o arteră îngustată sau un cheag care călătorește prin sânge. Cea mai frecventă cauză este ateroscleroza, depunerea de grăsime pe pereții arterelor de la gât și din creier. O bucată din această placă se poate desprinde și astupă temporar un vas mic.

O altă sursă importantă este inima. Fibrilația atrială, o tulburare de ritm cardiac, favorizează formarea cheagurilor care pornesc spre creier. Factorii care cresc riscul sunt cunoscuți: hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, colesterolul mărit și vârsta înaintată. Mulți dintre acești factori se pot controla. Tensiunea ținută sub 140 cu 90, renunțarea la fumat și tratarea fibrilației reduc mult șansa unui nou episod. Identificarea cauzei exacte ghidează apoi alegerea tratamentului potrivit fiecărui pacient.

Cum se pune diagnosticul?

Evaluarea începe cu o examinare neurologică atentă și cu întrebări despre cum au apărut și cât au durat semnele. Medicul caută să afle dacă a fost cu adevărat un AIT sau altă cauză, fiindcă multe afecțiuni îl pot imita. Apoi urmează investigațiile care arată unde este problema.

Imagistica creierului, de obicei un RMN, ajută la confirmare și exclude o sângerare. Ecografia arterelor de la gât caută zone îngustate, iar electrocardiograma și monitorizarea ritmului depistează fibrilația atrială. Se adaugă analize de sânge pentru glicemie și colesterol. Toate aceste teste se fac rapid, în câteva ore, pentru că scopul nu este doar să confirme episodul trecut, ci să prindă pericolul înainte să lovească din nou. Un scor clinic simplu ajută medicul să estimeze cât de urgent este cazul.

Cum se tratează un AIT?

Tratamentul are un singur obiectiv: să împiedice un accident vascular viitor. Pentru cei mai mulți pacienți, asta înseamnă medicamente care subțiază sângele, cum este aspirina, începute imediat după diagnostic. Uneori se folosesc două antiagregante în primele 3 săptămâni, când riscul este maxim.

Când cauza este o arteră de la gât îngustată sever, peste 70 la sută, se poate recomanda o intervenție care curăță sau lărgește vasul. Dacă vinovată este fibrilația atrială, pacientul primește un anticoagulant. Pe lângă pastile, contează enorm controlul tensiunii, al colesterolului și al glicemiei, mișcarea zilnică și renunțarea definitivă la fumat. Pacienții pe care i-am tratat și au respectat acest plan și-au redus net riscul. Tratamentul nu vindecă un episod care a trecut deja, fiindcă el oricum a dispărut singur, ci protejează creierul de un atac viitor.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Răspunsul scurt: imediat, fără să aștepți. Dacă apar brusc o față căzută, un braț slăbit sau vorbire împleticită, chiar dacă semnele dispar în câteva minute, sună la 112. Un AIT cere aceeași reacție rapidă ca un accident vascular, pentru că arată că un atac major poate urma în orice clipă.

După un episod care a trecut, evaluarea de specialitate rămâne urgentă, nu opțională. La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de neurologie cu Dr. Laura-Elena Macinic, care stabilește cauza și pornește tratamentul de prevenție. Vezi lista de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare rapidă. Cu cât ajungi mai devreme, cu atât protejezi mai bine creierul.

Întrebări frecvente