Albumină în urină: simptome și cauze

Pe scurt: albumina în urină, numită medical albuminurie, înseamnă că rinichiul lasă să treacă o proteină care în mod normal rămâne în sânge. La un adult sănătos se elimină sub 30 mg de albumină pe zi. Problema nu doare și, la început, nu dă niciun semn. De aceea se descoperă aproape mereu la o analiză de urină de rutină, nu prin simptome. Când cantitatea crește mult, apar spuma persistentă în urină și umflarea gleznelor. Albumina în urină este un semnal timpuriu al suferinței renale, mai ales la persoanele cu diabet sau tensiune mare. Mai jos afli ce valori sunt normale, ce cauze stau în spate și când merită să te vadă un medic.

Ce înseamnă albumina în urină?

Albumina este cea mai importantă proteină din sânge. Rinichiul sănătos are un filtru fin care reține proteinele mari și lasă să treacă doar apa și deșeurile. Când acest filtru se strică, albumina scapă în urină. Așa apare albuminuria, un termen care descrie pur și simplu prezența acestei proteine acolo unde nu ar trebui.

Medicii folosesc trei praguri simple. Sub 30 mg de albumină pe zi este considerat normal. Între 30 și 300 mg vorbim de albuminurie moderat crescută, cunoscută înainte ca microalbuminurie, un stadiu în care rinichiul dă primele semne de oboseală. Peste 300 mg pe zi este albuminurie sever crescută, semn că filtrul renal are o problemă mai serioasă. Aceste cifre nu sunt o condamnare, ci un punct de plecare pentru investigații.

Ce simptome dă albumina în urină?

Adevărul incomod este că, în stadiile mici, albuminuria nu dă niciun simptom. Nu doare, nu ustură, nu schimbă felul în care mergi la toaletă. Pacientul se simte perfect sănătos, iar valoarea crescută apare ca o surpriză pe o analiză cerută pentru altceva. Tocmai această tăcere o face periculoasă, fiindcă rinichiul suferă în liniște.

Când pierderea de proteine devine mare, apar semnele vizibile. Urina face spumă densă, care nu dispare la tras apa, un semn ușor de observat dimineața. Se adaugă umflarea gleznelor, a picioarelor și uneori a pleoapelor, mai ales dimineața. Acest edem apare pentru că, odată cu proteina, corpul pierde capacitatea de a ține lichidul în vase. La cantități foarte mari, oboseala și senzația de urină tulbure completează tabloul.

Care sunt cauzele albuminei în urină?

Cele mai frecvente două cauze sunt diabetul zaharat și hipertensiunea arterială. Ambele lovesc în timp filtrul rinichiului. La un pacient cu diabet, albumina în urină este primul semn de nefropatie diabetică și apare uneori cu ani buni înainte ca funcția rinichiului să scadă. De aceea diabeticii își verifică albuminuria cel puțin o dată pe an.

Există și cauze trecătoare, care nu țin de o boală de rinichi. Febra mare, un efort fizic intens, deshidratarea, o infecție urinară sau chiar sarcina pot ridica temporar albumina în urină. Aceasta este albuminuria funcțională, care dispare când cauza trece. Alte cauze mai serioase includ glomerulonefritele, adică inflamațiile filtrului renal, unele boli autoimune și afectarea rinichiului din obezitate. Pentru că lista e lungă, o singură valoare crescută nu pune diagnosticul singură.

Cum se măsoară albumina în urină?

Primul pas, cel mai simplu, este bandeleta urinară, testul rapid făcut din câteva picături de urină. Dacă bandeleta arată proteine, medicul cere o măsurare exactă. La noi în clinică folosim des raportul albumină pe creatinină dintr-o singură probă de urină de dimineață, un test comod care nu cere colectarea urinei pe 24 de ore.

Un rezultat crescut nu se ia niciodată de bun din prima. Regula este să confirmi albuminuria pe două sau trei probe, la câteva săptămâni distanță, pentru că valoarea variază de la o zi la alta. În clinica noastră de urologie din Mioveni am văzut multe cazuri în care o singură bandeletă pozitivă, apărută după un efort sau o febră, s-a normalizat complet la controlul următor. Confirmarea repetată separă alarma reală de o creștere trecătoare.

Este periculoasă albumina în urină?

Depinde de cantitate și de context. O microalbuminurie descoperită la timp, la un diabetic sau la un hipertensiv, este de fapt o veste bună deghizată: te avertizează devreme, când încă poți proteja rinichiul. Studiile arată că albuminuria persistentă crește și riscul de boli de inimă, nu doar pe cel renal, așa că este un semnal care merită luat în serios.

Ce nu trebuie făcut este ignorarea rezultatului sau, la polul opus, panica. Albumina în urină nu înseamnă automat dializă sau insuficiență renală. Înseamnă că filtrul rinichiului cere atenție. Controlul bun al glicemiei și al tensiunii, împreună cu tratamentul potrivit, poate opri sau chiar reduce pierderea de proteine. Cu cât intervenția vine mai devreme, cu atât rinichiul are mai multe de câștigat.

Cum se tratează albumina în urină?

Tratamentul nu vizează urina în sine, ci cauza care lasă proteina să scape. La diabetici și hipertensivi, țintele sunt o glicemie și o tensiune bine ținute sub control. Există medicamente, din clasa inhibitorilor de enzimă de conversie și a sartanilor, care scad tensiunea și, în plus, reduc direct cantitatea de albumină pierdută, protejând filtrul renal. Aceste medicamente se iau doar la recomandarea medicului, în dozele stabilite de el.

Contează mult și obiceiurile de zi cu zi. Reducerea sării la sub 5 grame pe zi, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase și o hidratare corectă sprijină rinichiul. Nu se recomandă tăierea drastică a proteinelor din mâncare fără sfatul medicului, pentru că poate face mai mult rău decât bine. Planul se ajustează pentru fiecare pacient, în funcție de valoarea albuminuriei și de bolile asociate.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Programează un consult dacă o analiză a arătat albumină în urină, dacă observi urină care face spumă persistentă zile la rând sau dacă îți apar umflături la glezne și pleoape fără o cauză clară. Un pacient cu diabet sau cu tensiune mare care nu și-a verificat niciodată albuminuria are un motiv bun să o facă acum, chiar dacă se simte perfect. Semnalul timpuriu prins la timp schimbă evoluția.

La Adiant Medical din Mioveni (Str. Radu Cel Frumos nr. 3) poți face setul de analize și o consultație de urologie cu Dr. Marius-Tudor Radu, care interpretează rezultatele în context și îndrumă mai departe către nefrolog dacă e nevoie. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente