Alergie la iarbă: simptome, cauze și tratament

Pe scurt: alergia la iarbă este o reacție a sistemului imunitar la polenul eliberat de graminee, plantele din care fac parte iarba de gazon, grâul și porumbul. Sezonul de polenizare ține în general din mai până în iulie, cu vârf în luna iunie, iar simptomele seamănă cu o răceală care nu trece: strănut în salve, nas înfundat sau care curge, ochi care mâncărimi și lăcrimează, uneori tuse seacă. Diagnosticul se pune prin testare alergologică, iar tratamentul combină evitarea expunerii cu antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroid și, în cazurile persistente, imunoterapie specifică. Mai jos găsești cauzele, simptomele, diagnosticul și opțiunile de tratament.

Ce este alergia la iarbă?

Alergia la iarbă face parte din grupul mare al rinitelor alergice sezoniere, cunoscute popular și ca febra fânului. Vinovatul nu este iarba tunsă din curte, ci polenul microscopic pe care gramineele îl eliberează în aer ca să se reproducă. Aceste particule sunt atât de fine încât pot călători kilometri întregi purtate de vânt, motiv pentru care alergia apare și la persoane care nu locuiesc lângă câmpuri sau parcuri.

Sistemul imunitar al unei persoane alergice identifică greșit polenul de graminee drept o amenințare. Ca răspuns, eliberează histamină și alți mediatori chimici care produc inflamația mucoasei nazale, a ochilor și, uneori, a căilor respiratorii inferioare. În clinica noastră de ORL din Mioveni vedem în fiecare an, între mai și iulie, un val constant de pacienți cu exact acest tablou, adesea confundat inițial cu o răceală prelungită.

Care sunt simptomele alergiei la iarbă?

Cel mai frecvent semn este strănutul repetat, în serii de câte trei, patru strănuturi consecutive, urmat de scurgere nazală apoasă și transparentă. Nasul se înfundă alternativ pe o nară sau pe amândouă, iar senzația de mâncărime cuprinde nasul, gâtul și palatul. Mulți pacienți descriu o nevoie constantă de a-și freca nasul, mai ales copiii.

Ochii sunt aproape mereu implicați: roșeață, lăcrimare, mâncărime și o senzație de nisip sub pleoape, tabloul de conjunctivită alergică. La unele persoane apare și o tuse seacă, iritativă, provocată de scurgerea de mucus pe spatele gâtului. Simptomele se agravează de obicei dimineața și la ieșirea afară în zilele cu vânt, când concentrația de polen din aer este mai mare, și se ameliorează după ploaie, care spală particulele din atmosferă.

De ce apare alergia la polenul de graminee?

Predispoziția este în mare parte genetică. Un copil cu ambii părinți alergici are un risc mult mai mare de a dezvolta la rândul lui rinită alergică, astm sau eczemă, un grup de afecțiuni pe care medicii îl numesc teren atopic. Expunerea repetată la polen în copilărie, combinată cu această moștenire, determină sistemul imunitar să producă anticorpi specifici de tip IgE împotriva proteinelor din polenul de iarbă.

Odată format acest răspuns, fiecare nou contact cu polenul declanșează eliberarea de histamină din celulele mastocitare, aflate din abundență în mucoasa nazală și în conjunctivă. De aceea simptomele revin în fiecare an, aproximativ în aceeași perioadă, atât timp cât gramineele din zonă înfloresc și eliberează polen. Poluarea urbană și fumatul pot agrava reacția, pentru că irită suplimentar o mucoasă deja sensibilizată.

Cum se pune diagnosticul?

Un istoric clar, cu simptome care apar constant primăvara și la începutul verii, orientează rapid către un diagnostic de alergie sezonieră. Medicul ORL sau alergolog confirmă suspiciunea prin testare cutanată prick, în care picături cu extract de polen de graminee sunt aplicate pe antebraț și evaluate după aproximativ 15 minute pentru reacție locală. O alternativă este dozarea IgE specifice din sânge, utilă mai ales la copiii mici sau la persoanele cu afecțiuni ale pielii care fac testarea cutanată dificilă.

Este important să se excludă alte cauze cu tablou asemănător, cum ar fi o sinuzită cronică sau o deviație de sept care întreține congestia nazală. În clinica noastră am observat că pacienții care vin cu simptome nazale cronice, nu doar sezoniere, beneficiază de o examinare endoscopică nazală, ca să nu se confunde alergia cu o problemă structurală ce ar putea cere tratament diferit.

Cum se tratează alergia la iarbă?

Prima linie de tratament rămâne evitarea expunerii, atât cât este posibil: ferestre închise în zilele cu polen ridicat, duș și schimbarea hainelor după activități în aer liber, evitarea tunsului gazonului de către persoana alergică. Antihistaminicele orale de generația a doua, precum loratadina sau cetirizina, controlează eficient strănutul, mâncărimea și scurgerea nazală, cu efect sedativ minim.

Pentru congestia nazală persistentă, spray-urile nazale cu corticosteroid administrate zilnic, pe toată durata sezonului, reduc inflamația mucoasei mult mai eficient decât antihistaminicele singure. Picăturile oftalmice antihistaminice ameliorează rapid disconfortul ocular. La pacienții cu simptome severe, care nu răspund la tratamentul obișnuit, imunoterapia specifică cu alergen, administrată sub formă de picături sublinguale sau injecții pe parcursul mai multor ani, poate reduce sensibilitatea pe termen lung și, la unii pacienți, chiar preveni apariția astmului alergic.

Se poate preveni alergia la iarbă?

Prevenția completă nu este posibilă atât timp cât polenul circulă liber în aer, dar expunerea poate fi redusă mult. Verificarea zilnică a nivelului de polen din prognozele meteo ajută la planificarea activităților în aer liber, ideal dimineața devreme sau seara târziu, când concentrația este mai mică decât la amiază. Purtarea ochelarilor de soare limitează contactul polenului cu ochii.

În casă, ferestrele închise în orele de vârf ale polenizării și un purificator de aer cu filtru HEPA în dormitor reduc semnificativ cantitatea de alergen inhalată în timpul somnului. Spălarea părului seara, înainte de culcare, previne transferul polenului acumulat pe fir de păr direct pe pernă. Aceste măsuri simple, aplicate constant pe durata sezonului, scad frecvent nevoia de medicație suplimentară.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Merită o consultație atunci când simptomele nazale sau oculare revin în fiecare an în aceeași perioadă și afectează somnul, concentrarea la școală sau la serviciu. La fel, dacă tratamentul cu antihistaminice cumpărate din farmacie nu mai controlează simptomele sau dacă apare respirație șuierătoare, semn că alergia ar putea afecta și căile respiratorii inferioare, evaluarea medicală devine necesară.

La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de ORL cu Dr. Florina-Mădălina Zamfir, care poate stabili dacă simptomele sunt cauzate de alergia la polen de graminee sau de o altă problemă a căilor respiratorii superioare și poate recomanda testarea alergologică potrivită. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente