Alergie la păstârnac: simptome și tratament

Pe scurt: alergia la păstârnac este o reacție a organismului la o rădăcinoasă din familia Apiaceae, aceeași cu țelina, morcovul și pătrunjelul. Poate lua 2 forme foarte diferite. Prima este o alergie alimentară propriu-zisă, cu mâncărime în gură, urticarie sau, rar, reacție gravă. A doua este o reacție a pielii la soare după contactul cu seva plantei, numită fitofotodermatită, care nu este alergie în sens strict. Tratamentul de bază înseamnă evitarea păstârnacului, antihistaminice pentru formele ușoare și adrenalină la reacțiile severe. Mai jos găsești simptomele, cauzele, ce faci la o criză și când mergi la medic.

Ce este alergia la păstârnac?

Păstârnacul face parte din familia botanică Apiaceae, numită și umbelifere, alături de țelină, morcov, pătrunjel, mărar, chimen și anason. Aceste plante împart proteine asemănătoare, motiv pentru care organismul unei persoane sensibilizate le poate confunda cu ușurință și le poate trata pe toate ca pe un pericol. Așa apare reactivitatea încrucișată: cine reacționează la țelină poate reacționa și la păstârnac.

Popular, două lucruri complet diferite poartă același nume de alergie la păstârnac. Primul este o reacție a sistemului imunitar la proteinele din rădăcină, adică o alergie alimentară clasică ce pornește din interior, după ce ai mâncat. Celălalt este o iritație a pielii care apare doar după ce seva plantei ajunge pe piele și zona respectivă este expusă la soare. Mecanismele diferă, la fel și tratamentul. De aceea primul pas util este să înțelegi cu care dintre ele ai de-a face.

Care sunt simptomele alergiei la păstârnac?

La forma alimentară, semnele apar de obicei rapid, în minute până la circa 2 ore după ce ai mâncat păstârnac. Cel mai frecvent tablou este sindromul de alergie orală: mâncărime și furnicături pe buze, pe limbă și în cerul gurii, uneori cu o ușoară umflare a buzelor. Multe persoane sensibilizate la polen resimt doar aceste semne locale, care trec singure.

Pot apărea și manifestări mai extinse: urticarie, adică pete roșii care mănâncă, greață, crampe abdominale sau nas înfundat. Semnalul de alarmă este reacția care prinde respirația și circulația. Umflarea limbii sau a gâtului, respirația șuierătoare, senzația de sufocare, amețeala sau leșinul sugerează anafilaxie, o urgență care cere adrenalină și apel la 112. Din fericire, reacțiile grave la păstârnac sunt rare, dar oricine a avut un episod puternic trebuie evaluat.

De ce apare reacția la păstârnac?

La forma alimentară, vinovate sunt proteinele din rădăcină pe care sistemul imunitar le percepe greșit ca pe o amenințare. La mulți pacienți, sensibilizarea pornește de fapt de la polen. Persoanele alergice la polenul de mesteacăn sau de pelin dezvoltă anticorpi care recunosc și proteine din umbelifere, iar păstârnacul intră în această categorie. Așa se explică de ce reacția este mai frecventă la cei cu rinită alergică de sezon.

A doua formă are o cauză total diferită. Seva de păstârnac conține niște substanțe numite furanocumarine, sau psoraleni. Când ajung pe piele și pielea este apoi expusă la razele ultraviolete ale soarelui, aceste substanțe devin fototoxice și ard practic zona. Rezultatul este fitofotodermatita: roșeață, bășici și, mai târziu, pete brune care pot dura săptămâni. Aici nu este implicat sistemul imunitar, ci o reacție chimică declanșată de lumină. Cel mai des pățesc asta grădinarii și bucătarii care curăță păstârnac și apoi stau la soare.

Cum deosebești cele două forme de reacție?

Distincția este utilă fiindcă schimbă complet ce ai de făcut. Alergia alimentară vine din interior, după ce ai mâncat, și dă simptome în gură, pe piele sau, rar, în tot corpul. Reacția fototoxică vine din exterior, după ce seva a atins pielea, și apare doar pe zonele expuse la soare, sub forma unor dâre sau amprente care copiază locul contactului.

În clinica noastră din Mioveni am văzut adesea pacienți care confundă amprentele brune de pe mâini sau antebrațe cu o infecție a pielii, când de fapt curățaseră legume în grădină și stătuseră la soare. Tabelul de mai jos rezumă cele două situații.

Cum se pune diagnosticul?

Cel mai important instrument rămâne povestea pacientului. Medicul vrea să știe ce ai mâncat, în cât timp au apărut semnele, dacă lucrai cu plante în grădină și dacă zonele afectate erau expuse la soare. Aceste amănunte orientează de multe ori diagnosticul înainte de orice test, mai ales pentru că cele două forme se disting prin context.

Pentru alergia alimentară confirmarea se poate face cu teste cutanate prick sau cu dozarea anticorpilor IgE specifici din sânge. Aceste teste au valoare doar interpretate împreună cu istoricul, fiindcă un rezultat pozitiv arată sensibilizare, nu neapărat o alergie care produce simptome. La forma fototoxică nu sunt necesare teste alergologice: aspectul dârelor pe pielea expusă la soare și legătura clară cu manipularea plantei confirmă diagnosticul. Dacă apar reacții repetate sau severe, evaluarea la un specialist devine necesară.

Cum se tratează alergia la păstârnac?

Prima regulă, valabilă pentru ambele forme, este evitarea. La alergia alimentară asta înseamnă să nu mai consumi păstârnac și să citești etichetele, fiindcă apare în supe, piureuri și amestecuri de legume pentru ciorbă. Atenție și la rudele lui botanice: țelină, morcov crud, pătrunjel, chimen. Pentru simptomele ușoare, de tip mâncărime în gură sau urticarie, tratamentul de bază sunt antihistaminicele orale, luate conform recomandării medicului.

La reacțiile grave, cu umflarea gâtului sau dificultate de respirație, singurul tratament corect este adrenalina injectabilă, urmată de apel imediat la 112. Persoanele care au avut o anafilaxie primesc de la medic un stilou cu adrenalină pe care îl poartă mereu la ele. Pentru forma fototoxică, tratamentul este local: speli pielea, o ferești de soare, aplici comprese reci și, la indicația medicului, o cremă cu corticoid pentru inflamație. Petele brune care rămân se estompează în timp, uneori în câteva luni, și nu au nevoie de un tratament anume.

Cum previi reacțiile la păstârnac?

Prevenția pornește de la a cunoaște că ești sensibil și de la a lua în serios acest lucru. Dacă ai avut o alergie alimentară confirmată, evitarea completă a păstârnacului și a rudelor sale este cea mai sigură măsură. Anunță la restaurant sau la gazde că nu consumi această legumă, ca să eviți expunerea ascunsă din preparate.

Pentru forma legată de soare, măsurile sunt simple și eficiente. Poartă mănuși când cureți sau prelucrezi păstârnac, țelină sau alte umbelifere. Spală-te bine pe mâini și pe antebrațe după ce termini și evită soarele direct pe pielea care a atins seva în orele următoare. Dacă lucrezi mult în grădină, îmbracă mâneci lungi în zilele însorite. Aceste obiceiuri reduc la minimum riscul de arsuri și pete pe piele.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Sună imediat la 112 dacă, după ce ai mâncat păstârnac, apar umflarea limbii sau a gâtului, respirație grea, senzație de sufocare, amețeală sau leșin. Acestea sunt semne de anafilaxie și nu suportă amânare. Nu aștepta să vezi dacă trec singure și nu conduce singur spre spital într-o astfel de situație.

Pentru reacții ușoare care revin, pentru pete și arsuri pe piele după contactul cu plante sau pentru clarificarea unei posibile alergii, la Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de dermatologie cu Dr. Doina-Virginia Ionița. Medicul stabilește dacă e vorba de o alergie alimentară sau de o reacție la soare și îți recomandă testele potrivite. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare la Adiant Medical Mioveni.

Întrebări frecvente