Alimente interzise în insuficiența renală cronică

Pe scurt: în insuficiența renală cronică, rinichiul filtrează tot mai slab, iar unele substanțe din mâncare se adună în sânge. Primele care fac probleme sunt potasiul, fosforul, sodiul și, în stadiile avansate, proteinele. De aceea se limitează sarea, alimentele foarte bogate în potasiu (banane, cartofi, roșii, portocale), sursele de fosfor din mezeluri, brânzeturi topite și băuturi de tip cola, plus surplusul de proteine animale. Nu există o listă unică, valabilă pentru toți. Ce elimini și cât depinde de stadiul bolii și de analizele tale. Mai jos vezi ce alimente se restrâng, de ce și cum construiești o farfurie sigură.

De ce contează dieta în insuficiența renală cronică?

Rinichiul sănătos scoate din sânge apa în plus, sarea, potasiul, fosforul și deșeurile rezultate din digestia proteinelor. Când filtrarea scade, aceste substanțe rămân în circulație și cresc peste limită. Alimentația devine astfel un instrument de tratament, nu doar o listă de interdicții.

Ghidurile internaționale KDIGO arată că o dietă adaptată încetinește progresia bolii și scade riscul de complicații la inimă. Rinichiul și inima lucrează împreună: un potasiu prea mare poate opri inima, iar fosforul ridicat, ținut ani de zile, întărește arterele. În cabinetul nostru de cardiologie din Mioveni am observat cât de des un pacient renal ajunge întâi la cardiolog, pentru tensiune sau palpitații, înainte să știe cât de mult contează ce pune în farfurie.

Ce alimente bogate în potasiu se limitează?

Potasiul este primul pe listă în stadiile avansate. Un nivel peste 5,5 mmol/l în sânge, numit hiperpotasemie, dă slăbiciune musculară, furnicături și, în cazuri grave, tulburări de ritm cardiac. Alimentele foarte bogate în potasiu sunt bananele, cartofii, roșiile și pasta de roșii, portocalele, caisele, spanacul, avocado, fasolea uscată și fructele uscate.

Un truc simplu scade potasiul din legume: le tai mărunt, le ții în apă câteva ore, apoi le fierbi în apă multă pe care o arunci. Metoda îndepărtează o parte din potasiu, până la 60 la sută la cartof. Cantitatea permisă nu este aceeași pentru toți. Un pacient în stadiul 3 poate mânca lucruri interzise unuia în stadiul 5, așa că valoarea din analize dictează, nu o regulă fixă auzită de la vecin.

De ce se reduce fosforul din alimentație?

Fosforul crescut nu doare și nu se simte, dar face rău tăcut. Când rinichiul nu îl mai elimină, organismul scoate calciu din oase ca să compenseze, iar oasele slăbesc. În paralel, fosforul se depune pe pereții arterelor și îi întărește, ceea ce crește riscul de infarct și accident vascular. Valoarea normală în sânge stă sub 4,5 mg/dl la adult.

Cel mai periculos este fosforul adăugat industrial, pentru că se absoarbe aproape complet. Îl găsești pe etichetă sub forma aditivilor care încep cu litera E și conțin cuvântul fosfat. Sursele principale sunt mezelurile, brânzeturile topite, băuturile de tip cola, prăjiturile de comerț și mâncarea semipreparată. Fosforul natural din carne, ouă și lactate se absoarbe mai puțin, dar tot se numără. Citirea etichetei devine un obicei zilnic pentru pacientul renal.

Cât sare este permisă în boala renală cronică?

Sarea reține apă și crește tensiunea, două lucruri care obosesc și mai mult rinichiul bolnav. Recomandarea general acceptată este sub 5 grame de sare pe zi, adică sub o linguriță rasă, incluzând sarea deja prezentă în alimente. Cei mai mulți români consumă dublu, fără să își dea seama, pentru că majoritatea sării vine din pâine, mezeluri și conserve, nu din solniță.

Reducerea nu înseamnă mâncare fără gust. Poți da savoare cu usturoi, ceapă, lămâie, oțet și ierburi aromate ca busuiocul sau cimbrul. Atenție însă la înlocuitorii de sare vânduți în comerț: multe conțin clorură de potasiu, exact substanța de care un pacient cu hiperpotasemie trebuie să se ferească. Am văzut pacienți la Adiant Medical din Mioveni care au înlocuit sarea cu un astfel de produs și au ajuns cu potasiul periculos de mare, crezând că fac un lucru sănătos.

Trebuie limitate proteinele în insuficiența renală?

Da, dar cu măsură și doar sub supraveghere. Din digestia proteinelor rezultă uree și alte deșeuri pe care rinichiul slăbit le elimină greu. O cantitate moderată, în jur de 0,8 grame de proteină pe kilogram de greutate pe zi în stadiile fără dializă, reduce încărcarea rinichiului. Pentru un adult de 70 de kilograme înseamnă aproximativ 56 de grame de proteină zilnic.

Aici apare capcana. Reducerea prea agresivă a proteinelor duce la topirea masei musculare și la malnutriție, o problemă la fel de gravă. De aceea cantitatea se stabilește individual, în funcție de stadiu și de analize, iar la pacientul aflat în dializă necesarul de proteine crește, nu scade. Nimeni nu ar trebui să taie proteinele pe cont propriu. Un plan alimentar făcut de medic împreună cu un dietetician evită ambele extreme.

Ce lichide și băuturi se restrâng?

În stadiile incipiente, apa nu se limitează strict. Contează mai mult ce este dizolvat în ea decât cantitatea în sine. Situația se schimbă în boala avansată, când rinichiul nu mai scoate apa în plus și lichidele încep să se adune în corp. Semnele sunt vizibile: umflarea gleznelor, creșterea în greutate de la o zi la alta și, în formele grave, apa pe plămâni, care taie respirația. Când medicul impune o limită, aceasta include tot ce e lichid la temperatura camerei, adică și supa, cafeaua, sucul, iaurtul și fructele apoase.

Câteva băuturi merită atenție aparte. Băuturile de tip cola aduc fosfat adăugat. Sucul de portocale și cel de roșii sunt bogate în potasiu. Berea și alcoolul, pe lângă lichid, încarcă ficatul și interacționează cu medicamentele. Cafeaua în cantitate mică este de obicei acceptată, dar tot intră la socoteala lichidelor. Regula practică pe care o dau pacienților la Adiant Medical Mioveni: cântărește-te dimineața, în fiecare zi, cu aceeași haină, fiindcă o creștere bruscă înseamnă apă reținută, nu grăsime.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Mergi de urgență la camera de gardă sau sună la 112 dacă apar bătăi neregulate ale inimii, slăbiciune musculară bruscă, dificultate mare de respirație sau umflarea rapidă a picioarelor și a feței. Aceste semne pot arăta un potasiu periculos de mare sau apă acumulată pe plămâni, ambele situații care nu suportă amânare. La fel, o scădere bruscă a cantității de urină cere evaluare rapidă.

Pentru monitorizarea tensiunii, a inimii și a valorilor din sânge care dictează dieta, la Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de cardiologie cu Dr. Veronica Gheorman și un set complet de analize de laborator. Sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare și adu la consult ultimele analize de sânge.

Întrebări frecvente