Boala Alzheimer: simptome, tratament, afazie

Pe scurt: boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și produce aproximativ 60-70% dintre toate cazurile, după datele Organizației Mondiale a Sănătății. Apare prin acumularea în creier a două proteine anormale, beta-amiloid și tau, care distrug treptat neuronii. Primul semn este de obicei uitarea informațiilor recente, urmată în ani de tulburări de limbaj, dezorientare și pierderea autonomiei. Afazia, dificultatea de a găsi cuvintele, însoțește des această boală. Nu există încă un tratament care să vindece, dar medicamentele și sprijinul potrivit încetinesc declinul și mențin calitatea vieții. Mai jos găsești simptomele pe stadii, cauzele, diagnosticul și ce poți face pentru prevenție.

Ce este boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă care atacă lent creierul și duce la demență. Numele vine de la Alois Alzheimer, medicul german care a descris-o în 1906. La nivel microscopic, în creier se strâng plăci de beta-amiloid între neuroni și ghemuri de proteină tau în interiorul lor. Aceste depuneri blochează comunicarea dintre celulele nervoase, apoi le omoară.

Pe măsură ce neuronii dispar, creierul se atrofiază, mai ales în hipocamp, zona memoriei. De aici și primul semn tipic: uitarea celor petrecute recent. La nivel mondial, peste 55 de milioane de oameni trăiesc cu o formă de demență, iar numărul crește cu vârsta. Sub 65 de ani boala este rară, însă după 85 de ani o întâlnim la aproape o treime dintre persoane. Vârsta rămâne cel mai important factor de risc, dar înaintarea în ani nu garantează apariția bolii.

Care sunt simptomele bolii Alzheimer?

Primul semn este aproape mereu uitarea informațiilor proaspete: o conversație recentă, locul unde a fost pus un obiect, o programare. Cu timpul apar dificultăți la cuvinte, la planificare și la orientarea în spațiu. Bolnavul repetă aceeași întrebare, rătăcește pe drumuri cunoscute și pune lucrurile în locuri ciudate.

Pe lângă memorie, se schimbă și comportamentul. Apar iritabilitatea, anxietatea, apatia, uneori suspiciunea nejustificată față de cei apropiați. În stadiile avansate, persoana nu mai recunoaște rudele și are nevoie de ajutor la mâncat, îmbrăcat și igienă. Limbajul se sărăcește până la câteva cuvinte. În clinica noastră de neurologie din Mioveni am observat că familiile pun adesea primele uitări pe seama oboselii sau a stresului, iar evaluarea întârzie cu unul sau doi ani. Tocmai acel interval pierdut ar fi cel mai util pentru intervenție.

Ce legătură există între Alzheimer și afazie?

Afazia înseamnă pierderea parțială sau totală a capacității de a folosi limbajul, deși auzul și aparatul vocal funcționează normal. În boala Alzheimer afazia apare treptat, pe măsură ce se distrug zonele din creier care prelucrează cuvintele. Bolnavul caută un cuvânt simplu și nu îl găsește, înlocuiește un obiect cu altul sau folosește vorbe vagi de tipul "chestia aceea".

Există și o formă aparte numită afazie primară progresivă, în care problema de limbaj este primul și principalul simptom, înaintea pierderii de memorie. La unii pacienți, aceasta se dovedește a fi tot o boală Alzheimer atipică. Diferența contează pentru îngrijire: un om care înțelege, dar nu mai poate vorbi, are nevoie de alte forme de sprijin decât unul care uită. Logopedia ajută la menținerea comunicării cât mai mult timp, prin gesturi, imagini și fraze scurte. Familia învață să dea timp și să nu corecteze fiecare greșeală.

Ce cauzează boala Alzheimer?

Cauza exactă nu este pe deplin lămurită, dar mecanismul central este cunoscut: acumularea de beta-amiloid și tau care sufocă neuronii. Pe acest fond se adaugă inflamația, stresul oxidativ și scăderea unui mesager chimic numit acetilcolină, important pentru memorie. Aici acționează o parte dintre medicamentele actuale.

Factorii de risc sunt în mare parte cunoscuți. Vârsta și istoricul familial cântăresc mult, iar o variantă a genei APOE numită e4 crește probabilitatea bolii. Sub 1% dintre cazuri sunt pur ereditare, cu debut precoce. Restul depind de un amestec de gene și stil de viață. Hipertensiunea, diabetul, fumatul, sedentarismul, obezitatea, pierderea auzului și izolarea socială ridică riscul. Un raport din 2024 al comisiei revistei Lancet estimează că aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite sau amânate prin controlul a 14 factori de acest fel, ceea ce dă speranță reală.

Cum se pune diagnosticul de Alzheimer?

Nu există un singur test care să spună "da" sau "nu". Diagnosticul se construiește din mai multe piese. Medicul ascultă povestea bolii de la pacient și de la familie, apoi aplică teste scurte de memorie și gândire, cum sunt MMSE sau MoCA, notate pe 30 de puncte. Un scor în scădere la controale repetate este mai grăitor decât o singură valoare.

Urmează analize de sânge și o imagistică cerebrală, RMN sau tomografie, care exclud alte cauze tratabile: o tumoră, un accident vascular, deficitul de vitamina B12 sau o tiroidă leneșă. În centre specializate se pot măsura amiloidul și proteina tau în lichidul cefalorahidian sau prin PET, iar din 2025 au apărut și teste de sânge promițătoare pentru aceste proteine. La Adiant Medical din Mioveni, primul pas este consultația neurologică, unde decidem împreună ce investigații sunt cu adevărat necesare pentru fiecare om.

Cum se tratează și se previne boala Alzheimer?

Deocamdată nu avem un leac care să oprească boala, dar o putem încetini. Medicamentele clasice, donepezil, rivastigmină și memantină, ameliorează memoria și comportamentul pentru o vreme, mai ales în stadiile ușoare și moderate. Din 2023 au fost aprobate în Statele Unite și anticorpi care îndepărtează amiloidul, lecanemab și donanemab, folosiți la pacienți selectați, cu monitorizare atentă a efectelor adverse.

La fel de important este sprijinul nemedicamentos: rutină stabilă, activitate fizică, stimulare cognitivă, somn bun și tratarea depresiei. Pentru prevenție, mesajul este încurajator. Ce e bun pentru inimă e bun și pentru creier: mișcare regulată, tensiune și glicemie sub control, renunțarea la fumat, o dietă de tip mediteranean, viață socială activă și protejarea auzului. Aceste obiceiuri nu dau o asigurare absolută, dar scad riscul și amână, uneori cu ani, apariția primelor semne.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Programează o consultație când uitarea începe să afecteze viața de zi cu zi, nu doar numele unui actor pe care îl regăsești apoi. Semnale care cer evaluare: repetarea acelorași întrebări, rătăcirea pe trasee cunoscute, greutatea de a gestiona banii sau medicamentele, dificultatea de a găsi cuvintele și schimbările de comportament. Cu cât vii mai devreme, cu atât mai mult contează.

O scădere bruscă a memoriei în câteva ore sau zile nu este Alzheimer și cere urgență, fiindcă poate fi un accident vascular. Pentru o evaluare a memoriei, pentru afazie sau pentru o a doua opinie, la Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de neurologie cu Dr. Laura-Elena Macinic. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente