Amețeală și vertij: cauze și când mergi la medic

Pe scurt: amețeala este senzația de instabilitate sau de cap gol, iar vertijul este o formă aparte de amețeală, în care ai impresia falsă că tu sau tot ce te înconjoară se învârte. Cele mai multe amețeli au cauze banale. Tensiunea scade când te ridici prea repede, ești deshidratat, ai sărit peste o masă sau treci printr-un episod de anxietate. Vertijul adevărat pornește cel mai des din urechea internă, acolo unde stă simțul echilibrului, iar cel mai frecvent vinovat este o problemă numită VPPB. Mai jos ai cauzele pe rând, semnele care cer urgență, investigațiile utile și ce poți face singur.

Ce este amețeala și cu ce diferă de vertij?

Amețeala este un cuvânt-umbrelă. Sub el intră senzația că ai capul gol, că ești pe cale să leșini, că nu mai ai echilibru sau că plutești. Vertijul este ceva mai precis: senzația clară că tu sau camera din jur se rotește, chiar dacă stai nemișcat. Diferența dintre cele două contează, fiindcă îl ajută pe medic să bănuiască de unde vine problema.

Simțul echilibrului se sprijină pe trei surse: urechea internă, ochii și senzorii din mușchi și articulații. Creierul le adună pe toate și știe unde ești în spațiu. Când una dintre surse trimite un semnal greșit, apare amețeala. Vertijul adevărat trădează aproape mereu o problemă a urechii interne sau, mai rar, a zonei din creier care prelucrează echilibrul.

Cauzele vestibulare: VPPB, labirintită și neuronită

Cea mai frecventă cauză a vertijului este vertijul pozițional paroxistic benign, pe scurt VPPB. Mici cristale de calciu se desprind și ajung acolo unde nu le este locul, în canalele urechii interne. Când miști capul, se întorci în pat sau te apleci, ele declanșează o rotire scurtă și intensă, care trece de obicei în 10 până la 60 de secunde.

Alte cauze pornesc de la o infecție. Neuronita vestibulară inflamează nervul echilibrului și dă un vertij puternic, continuu, cu greață, care ține 24 până la 48 de ore și apoi scade treptat. Labirintita este asemănătoare, dar prinde și auzul, așa că apar și țiuituri sau o ureche înfundată. Boala Meniere aduce crize de vertij însoțite de scăderea auzului și zgomot în ureche. Toate acestea se evaluează cel mai bine împreună cu un medic, fiindcă tratamentul diferă mult de la una la alta.

Cauze generale: tensiune, deshidratare, anemie și glicemie

Nu orice amețeală vine din ureche. Multe pornesc din restul corpului. Cea mai comună este hipotensiunea ortostatică: tensiunea scade brusc când te ridici în picioare, sângele nu urcă destul de repede la creier și te ia amețeala pentru câteva secunde. Deshidratarea și mesele sărite au același efect, fiindcă scad volumul de sânge și glicemia.

Anemia lasă sângele cu prea puțin oxigen de dus la creier, iar o stare de oboseală cu amețeli poate fi primul semn; merită verificată prin analize pentru anemie. Glicemia mică la persoanele cu diabet, dar și problemele de tensiune arterială sau un ritm neregulat al inimii intră în aceeași listă. Când amețeala apare fără o rotire clară și se leagă de efort, de foame sau de ridicarea din pat, aceste cauze generale sunt primele de căutat.

Medicamente și anxietate, cauze des trecute cu vederea

O parte dintre amețeli nu vin dintr-o boală, ci din ceva ce iei sau ce simți. Vinovate sunt adesea medicamentele. Unele pastile de tensiune, diureticele, sedativele, calmantele puternice și câteva antibiotice care afectează urechea internă trec amețeala la efecte secundare. Dacă ea a apărut la scurt timp după ce ai început un tratament nou, spune-i neapărat medicului, fiindcă de multe ori este suficientă o simplă ajustare a dozei ca lucrurile să reintre în normal.

Anxietatea și atacurile de panică dau, la rândul lor, o amețeală reală. Respirația devine rapidă, scade dioxidul de carbon din sânge și apare senzația de cap ușor, de irealitate sau de dezechilibru. Nu este ceva imaginar, este o reacție fizică a corpului la stările de anxietate. Recunoașterea ei ajută, pentru că atunci amețeala se tratează prin liniștirea respirației, nu prin pastile pentru ureche.

Când amețeala poate însemna ceva grav?

Cele mai multe amețeli sunt neplăcute, dar inofensive. Câteva semne schimbă însă complet situația și cer apel imediat la 112. Sună dacă amețeala apare brusc și vine împreună cu o față căzută, cu slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, cu vorbire neclară, vedere dublă, o durere de cap violentă, neobișnuită, sau cu o dificultate mare de a merge și a sta în picioare.

Aceste semne pot anunța un accident vascular cerebral sau un episod scurt de tip atac ischemic tranzitoriu, care cere evaluare rapidă chiar dacă trece de la sine. În clinica noastră am văzut pacienți care au pus o astfel de amețeală pe seama oboselii și au pierdut ore prețioase. Regula este simplă: o amețeală nouă, bruscă, cu oricare dintre semnele de mai sus, se tratează ca o urgență, nu se așteaptă acasă.

Ce investigații se fac pentru amețeli?

Diagnosticul începe cu o discuție și un examen clinic. Medicul vrea să știe cum e amețeala, cât ține, ce o declanșează și ce alte semne o însoțesc. De multe ori, o manevră simplă a capului, numită Dix-Hallpike, confirmă un VPPB direct la cabinet, fără alte teste.

Când tabloul nu e clar, urmează investigațiile țintite. Analizele de sânge pentru amețeli caută anemie, o glicemie dezechilibrată sau o tiroidă care nu funcționează normal. Electrocardiograma verifică ritmul inimii. Testele de auz și de echilibru cercetează urechea internă. Iar dacă apar semne neurologice, o imagistică prin CT sau RMN se face pentru a exclude o cauză din creier. Medicul alege doar ce este util în cazul tău, nu toate deodată.

Autoîngrijire și prevenție: ce poți face acasă

Pentru amețelile ușoare, câteva gesturi ajută mai mult decât pare. Ridică-te încet din pat sau de pe scaun, cu o pauză în poziția șezând înainte să te pui pe picioare. Bea apă regulat, mai ales pe căldură, și nu sări peste mese, ca să ții glicemia stabilă. În timpul unei crize, așază-te și fixează privirea pe un punct, până trece.

Se vând multe remedii și se aud tot felul de leacuri pentru amețeli, de la ceaiuri la vitamine. Dovezile pentru ele sunt slabe, iar unele te pot amâna de la cauza reală. Ce chiar funcționează pentru VPPB sunt manevrele de repoziționare a cristalelor, cum e manevra Epley, dar e mai sigur să le înveți de la medic. Redu cofeina, alcoolul și fumatul, dormi suficient și, dacă amețelile revin, ține un scurt jurnal cu ce le declanșează; îi va fi de mare folos medicului.

Când mergi la medic?

Programează un consult dacă amețelile revin des, dacă țin mult sau dacă îți tulbură viața de zi cu zi. La fel, dacă apar căzături, țiuituri în urechi, scăderea auzului, greață care nu cedează sau dacă ai peste 60 de ani și te temi de o cădere. Un istoric bun și un examen atent lămuresc de cele mai multe ori de unde vine amețeala.

La un consult de neurologie cu Dr. Laura-Elena Macinic, amețeala este pusă în context, iar la nevoie ești îndrumat către investigațiile potrivite sau către un coleg ORL. Vezi și lista completă de servicii medicale.

Întrebări frecvente