Pe scurt: amețeala are zeci de cauze posibile, de la o simplă deshidratare până la o problemă de ureche internă sau o afecțiune neurologică. Analizele de sânge de bază, hemoleucograma, glicemia, ionograma și analizele tiroidiene, prind o parte din cauze, dar amețeala se investighează mereu împreună cu un examen clinic și, la nevoie, teste de echilibru sau imagistică. La Adiant Medical din Mioveni recomandăm un pachet de analize adaptat vârstei și simptomelor, nu un test unic universal. Mai jos găsești ce analize se cer de obicei, ce arată fiecare și când amețeala cere evaluare de urgență.
Ce înseamnă de fapt amețeala?
Amețeala este un termen umbrelă care acoperă senzații foarte diferite. Unii pacienți descriu o senzație de cap gol, alții simt că se învârte camera în jurul lor, adică vertij, iar alții au mai degrabă un dezechilibru la mers, ca și cum ar merge pe un vas. Fiecare tip are cauze diferite și duce spre analize diferite.
Practic, distingem trei categorii mari. Amețeala de tip cap gol apare adesea de la tensiune scăzută, glicemie mică sau deshidratare. Vertijul, cu senzația clară de rotație, ține mai des de urechea internă sau de nervul vestibular. Dezechilibrul la mers, fără senzație de rotație, poate veni din neuropatii, probleme de coloană cervicală sau afecțiuni neurologice mai complexe. De aceea prima discuție cu medicul, în care descrii exact ce simți și de câte secunde sau minute durează episodul, cântărește la fel de mult ca analizele de sânge.
Ce analize de sânge se fac pentru amețeală?
Hemoleucograma completă este aproape mereu primul pas. Ea arată dacă există anemie, o cauză frecventă și ușor de trecut cu vederea a senzației de cap gol, mai ales la femei cu cicluri abundente sau la vârstnici cu alimentație săracă în fier. O hemoglobină sub 12 g/dl la femei sau sub 13 g/dl la bărbați ridică suspiciunea de anemie.
Glicemia à jeun completează tabloul, pentru că atât valorile prea mici, sub 70 mg/dl, cât și cele mari, peste 126 mg/dl, pot da amețeală, transpirații și stare de slăbiciune. Ionograma sangvină, adică nivelul de sodiu, potasiu și calciu, este utilă mai ales dacă pacientul ia diuretice sau a avut vărsături și diaree recente, situații în care dezechilibrele electrolitice apar rapid.
Ce rol au analizele tiroidiene?
Glanda tiroidă influențează direct tensiunea arterială, ritmul cardiac și metabolismul, așa că o disfuncție tiroidiană se numără printre cauzele de amețeală ușor de ratat dacă nu o cauți specific. Hipotiroidismul, cu TSH crescut, dă adesea o senzație de cap greu, oboseală și încetinire generală. Hipertiroidismul, cu TSH scăzut, poate produce palpitații, tremor și un tip de amețeală însoțită de neliniște.
În clinica noastră de neurologie din Mioveni am observat că pacienții cu amețeală recurentă, fără o cauză clară la primul consult, beneficiază de un TSH și, dacă acesta iese modificat, de T4 liber pentru confirmare. Este o analiză simplă, dintr-o singură recoltare de sânge, care rezolvă uneori un puzzle de luni de zile.
Când analizele de sânge nu sunt suficiente?
Dacă amețeala are caracter clar de vertij, cu senzație de rotație declanșată de mișcările capului, analizele de sânge ies de obicei normale, pentru că vinovatul este mecanic, la nivelul urechii interne. În aceste cazuri medicul face manevre specifice, cum este testul Dix-Hallpike, pentru a confirma vertijul pozițional paroxistic benign, cea mai frecventă cauză de vertij la adult.
Alteori este nevoie de un consult ORL, cu o audiogramă și o probă calorică vestibulară, sau de imagistică prin rezonanță magnetică cerebrală, atunci când amețeala se însoțește de tulburări de vorbire, de vedere dublă sau de slăbiciune pe o parte a corpului. Aceste semne asociate schimbă complet urgența situației și direcția investigațiilor.
Cum influențează tensiunea arterială amețeala?
Hipotensiunea ortostatică, adică scăderea tensiunii la ridicarea bruscă în picioare, este una dintre cele mai frecvente cauze de amețeală, mai ales la vârstnici și la persoanele care iau medicamente pentru tensiune. Se confirmă simplu, prin măsurarea tensiunii culcat și apoi imediat după ridicare, la un minut și la trei minute.
O scădere de peste 20 mmHg pe tensiunea sistolică sau de peste 10 mmHg pe cea diastolică la ridicare confirmă diagnosticul. Pe lângă tensiunea măsurată direct la cabinet, medicul poate recomanda o electrocardiogramă, mai ales dacă amețeala vine cu palpitații sau cu senzație de leșin, pentru a exclude o aritmie care scade brusc fluxul de sânge către creier.
Ce analize suplimentare pot fi necesare?
La pacienții cu amețeală persistentă, medicul completează uneori tabloul cu vitamina B12, mai ales la cei cu alimentație vegetariană strictă sau cu afecțiuni digestive care scad absorbția, pentru că un deficit de B12 afectează direct nervii periferici și echilibrul. Se pot adăuga probele hepatice și renale, dacă există suspiciunea unei afecțiuni de fond care influențează amețeala prin acumulare de toxine în sânge.
La persoanele peste 60 de ani, cu factori de risc cardiovascular, adăugăm frecvent și un profil lipidic complet, pentru că amețeala poate fi, rareori, un semn de alarmă precoce pentru o problemă circulatorie cerebrală. Nu toate aceste analize se cer deodată, la prima vizită, ci treptat, în funcție de răspunsul la investigațiile inițiale și de evoluția simptomelor.
Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?
Sună la 112 sau mergi imediat la urgență dacă amețeala apare brusc și se însoțește de vorbire încâlcită, asimetrie facială, slăbiciune pe o parte a corpului, durere de cap foarte intensă și neobișnuită sau pierdere bruscă a vederii. Aceste semne pot indica un accident vascular cerebral și fiecare minut contează pentru tratament.
Pentru amețeli recurente, fără semne de alarmă, dar care îți afectează activitățile zilnice, programează un consult de neurologie cu Dr. Laura-Elena Macinic la Adiant Medical din Mioveni. Poți vedea lista completă de servicii medicale, inclusiv pachetele de analize de laborator, sau poți suna la +40 724 52 52 52 pentru o programare.
Întrebări frecvente
Ce analiză arată cel mai des cauza amețelii?
Nu există o analiză unică, universală. Hemoleucograma, glicemia și TSH-ul prind cele mai frecvente cauze metabolice, dar la mulți pacienți diagnosticul vine din examenul clinic, nu din laborator, mai ales când amețeala este de tip vertij.
Amețeala cu analize normale înseamnă că e ceva grav?
Nu neapărat. Multe cauze de amețeală, cum este vertijul poziţional benign sau anxietatea, nu modifică analizele de sânge. Analizele normale exclud cauzele metabolice, dar medicul continuă evaluarea prin examen clinic și, la nevoie, teste specifice de echilibru.
Trebuie să fiu à jeun pentru analizele legate de amețeală?
Pentru glicemie și profilul lipidic, da, se recomandă 8-12 ore de repaus alimentar înainte de recoltare. Hemoleucograma, TSH-ul și ionograma nu necesită neapărat repaus alimentar strict, dar medicul poate recomanda oricum recoltare dimineața, pe nemâncate, pentru un pachet complet.
Cât timp durează până primesc rezultatele?
Hemoleucograma, glicemia și ionograma ies de obicei în aceeași zi sau a doua zi. Analizele tiroidiene și vitamina B12 pot dura două, trei zile, în funcție de laborator. Medicul interpretează rezultatele coroborat cu simptomele tale, nu izolat.
Amețeala de la tensiune se vede în analizele de sânge?
Nu direct. Hipotensiunea ortostatică se confirmă prin măsurarea tensiunii culcat și apoi în picioare, nu printr-o analiză de laborator. Analizele de sânge ajută însă să excluzi cauze asociate, cum ar fi anemia sau un dezechilibru electrolitic care agravează scăderea tensiunii.
Surse și lecturi suplimentare:
- NCBI StatPearls - Dizziness
- NICE - Falls and dizziness in older people
- MSD Manuals - Dizziness and vertigo
Conținut actualizat la .
