Pe scurt: guta este o formă de artrită provocată de depunerea cristalelor de acid uric în articulații, cel mai des la degetul mare de la picior. Diagnosticul se bazează pe trei tipuri de analize: acidul uric din sânge, markerii de inflamație (VSH și proteina C reactivă) și, în cazurile neclare, analiza lichidului articular pentru cristale de urat. Funcția renală se verifică mereu, pentru că rinichii elimină acidul uric și boala renală schimbă tratamentul. Mai jos explic ce analize se fac, ce arată fiecare valoare și când un rezultat cere o vizită la ortoped.
Ce analize confirmă diagnosticul de gută?
Testul de bază este acidul uric seric, recoltat dintr-o venă, de obicei dimineața. O valoare peste 7 mg/dl la bărbați și peste 6 mg/dl la femei ridică suspiciunea de gută, mai ales dacă apare împreună cu o articulație umflată și dureroasă brusc. Important: acidul uric poate fi normal chiar în timpul unui atac acut, pentru că uneori scade temporar când cristalele migrează din sânge spre articulație.
Din acest motiv, singurul test care confirmă cu certitudine guta este analiza lichidului articular, recoltat printr-o puncție și examinat la microscop cu lumină polarizată. Prezența cristalelor de urat monosodic în formă de ac confirmă boala fără echivoc. În clinica noastră de ortopedie din Mioveni recomandăm această puncție mai ales la primul episod sau când tabloul clinic nu e tipic, ca să evităm confuzia cu alte artrite.
De ce poate fi normal acidul uric în timpul unui atac de gută?
Mulți pacienți se miră când primesc un rezultat normal la acid uric chiar în plin puf de durere la degetul mare. Explicația ține de fiziologia crizei: în timpul inflamației acute, acidul uric se poate redistribui din sânge spre țesuturi, iar valoarea din analiza de sânge scade temporar sub pragul obișnuit. Un singur test normal nu exclude deci diagnosticul.
Recomandarea corectă este repetarea analizei la 2-4 săptămâni după ce criza s-a stins complet, când valorile se stabilizează la nivelul lor real, cel care contează pentru decizia de tratament pe termen lung. Această a doua analiză, făcută la rece, ghidează mult mai bine medicul decât rezultatul din timpul durerii.
Ce arată VSH și proteina C reactivă în gută?
VSH-ul (viteza de sedimentare a hematiilor) și proteina C reactivă sunt markeri generali de inflamație, nu specifici pentru gută. Cresc în timpul unui atac acut și scad pe măsură ce inflamația se retrage. Utilitatea lor practică e alta: ajută medicul să urmărească evoluția crizei și răspunsul la tratamentul antiinflamator, nu să pună singure diagnosticul.
O proteină C reactivă foarte mare, mai ales însoțită de febră, poate ridica și suspiciunea unei artrite septice, adică o infecție a articulației, care se tratează complet diferit și cere urgență. Din acest motiv, atunci când tabloul nu e clar, medicul completează analizele de sânge cu puncția articulară, ca să elimine sigur o infecție.
De ce se verifică mereu funcția renală în gută?
Ureea și creatinina arată cât de bine filtrează rinichii, iar acest lucru contează direct în gută, pentru că rinichii elimină aproximativ două treimi din acidul uric produs zilnic. O funcție renală scăzută duce la acumularea acidului uric în sânge și crește riscul de crize repetate, dar și de formare a pietrelor la rinichi din urat.
Am observat în clinică pacienți la care guta a fost primul semn care a atras atenția asupra unei boli renale cronice nedepistate anterior. De aceea, la orice pacient cu gută, cerem periodic o evaluare a funcției renale, atât pentru siguranța tratamentului, cât și pentru a depista din timp o afectare renală asociată.
Ce alte analize completează investigația?
Glicemia, profilul lipidic și tensiunea arterială se verifică frecvent alături de acidul uric, pentru că guta apare des împreună cu sindromul metabolic, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare. Aceste afecțiuni se influențează reciproc, iar controlul lor ajută inclusiv la reducerea crizelor de gută. La pacienții supraponderali, recomandăm și o evaluare a greutății corporale, pentru că fiecare kilogram în plus crește sarcina asupra articulațiilor deja afectate de depunerile de urat.
Radiografia articulației afectate nu ajută la primul atac, dar devine utilă la boala cronică, veche de ani, unde poate arăta eroziuni osoase caracteristice sau depuneri numite tofi gutoși. Ecografia articulară, făcută de un medic cu experiență, poate vizualiza cristalele de urat direct pe suprafața cartilajului, chiar înainte să apară modificări pe radiografie. La Adiant Medical din Mioveni corelăm mereu aceste investigații imagistice cu tabloul clinic și cu analizele de sânge, ca să evităm atât subdiagnosticarea, cât și investigațiile inutile.
Ce înseamnă un acid uric la limită, fără simptome?
Hiperuricemia asimptomatică înseamnă acid uric crescut la analize, dar fără nicio criză de gută în istoric. Nu toți acești pacienți dezvoltă boala. Decizia de a începe tratament medicamentos doar pe baza unei valori crescute, fără simptome, se ia individualizat, ținând cont de valoarea exactă, de bolile asociate și de istoricul familial.
Recomandăm totuși, chiar și fără simptome, ajustarea alimentației: mai puțină carne roșie, organe și fructe de mare, mai puțin alcool, în special bere, și hidratare corespunzătoare. Aceste măsuri simple scad adesea acidul uric fără medicamente, mai ales când valoarea nu e foarte mult peste limita normală.
Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?
Mergi la medic dacă apare brusc o durere intensă, roșeață și umflătură la o articulație, mai ales la degetul mare de la picior, chiar dacă analiza de acid uric făcută anterior a fost normală. La fel, un acid uric mare descoperit întâmplător merită discutat cu un medic, chiar în absența durerii, mai ales dacă există și alți factori de risc cardiovascular.
Pentru interpretarea corectă a analizelor și un plan de tratament al gutei, la Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de ortopedie cu Dr. Dumitru-Catalin Stoian. Vezi și lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.
Întrebări frecvente
Ce valoare a acidului uric confirmă guta?
O valoare peste 7 mg/dl la bărbați și peste 6 mg/dl la femei ridică suspiciunea, dar nu confirmă singură diagnosticul, pentru că acidul uric poate fi normal chiar în timpul unei crize acute. Confirmarea certă vine din analiza lichidului articular.
Trebuie post alimentar înainte de analiza de acid uric?
Recomandăm recoltarea dimineața, pe nemâncate, de obicei 8-10 ore de post, pentru rezultate stabile. Medicul îți confirmă exact ce recomandă pentru setul complet de analize cerut în cazul tău.
De ce mi-a ieșit acidul uric normal deși am avut o criză de gută?
În timpul inflamației acute, acidul uric se poate redistribui temporar din sânge spre articulație, iar valoarea din analiză scade sub pragul obișnuit. Analiza se repetă la 2-4 săptămâni după ce criza s-a stins, când valoarea reflectă situația reală.
Ce este puncția articulară și doare?
Este o procedură scurtă în care medicul extrage cu un ac subțire o mică cantitate de lichid din articulația afectată, examinat apoi la microscop pentru cristale de urat. Se face sub anestezie locală, iar disconfortul e minim, mult mai blând decât durerea resimțită în criza de gută.
Trebuie tratată hiperuricemia dacă nu am dureri?
Nu întotdeauna. Decizia se ia individualizat, în funcție de valoarea exactă, bolile asociate și istoricul familial. De multe ori, ajustarea alimentației și hidratarea corectă scad acidul uric fără medicamente.
Surse și lecturi suplimentare:
Conținut actualizat la .