Anxietate: simptome, cauze și tratament

Pe scurt: anxietatea este o stare de teamă și îngrijorare care, atunci când devine prea intensă sau prea frecventă, se transformă într-o tulburare tratabilă. Afectează aproape 1 din 4 oameni la un moment dat în viață și răspunde bine la tratament. Cele două direcții care funcționează sunt psihoterapia, mai ales cea cognitiv-comportamentală, și, în formele mai severe, medicația. Mai jos găsești semnele, tipurile, cauzele și ce poți face concret.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o emoție normală. Apare când creierul percepe un pericol și pregătește corpul să reacționeze, prin tensiune, atenție crescută și inimă care bate mai repede. Până aici, totul este util. Problema începe atunci când teama nu mai este legată de o amenințare reală, când este disproporționată sau când nu se mai oprește.

În acest punct vorbim despre o tulburare de anxietate, nu doar despre o stare trecătoare. Diferența nu stă în faptul că simți frică, ci în cât de des, cât de tare și cât te împiedică să trăiești normal. Tulburările de anxietate sunt printre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală din lume. La pacienții din Mioveni, mulți întârzie ani buni până cer ajutor, convinși că pur și simplu așa sunt ei, mai îngrijorați din fire. Vestea bună rămâne aceeași: anxietatea se tratează, iar majoritatea oamenilor se simt clar mai bine.

Care sunt simptomele anxietății?

Anxietatea se vede pe trei planuri în același timp. La nivel de gânduri, apar îngrijorarea constantă, anticiparea catastrofei și senzația că ceva rău urmează să se întâmple. La nivel emoțional, apar neliniștea, iritabilitatea și o tensiune greu de oprit.

Cel mai derutant este însă planul fizic, fiindcă seamănă cu o boală a corpului:

• palpitații, senzație de inimă care bate prea tare sau prea repede;
• respirație scurtă, nod în gât sau apăsare în piept;
• tensiune musculară, tremurături și transpirații;
• amețeli, greață sau disconfort abdominal;
• tulburări de somn și oboseală în timpul zilei.

Tocmai aceste simptome fizice îi trimit pe mulți pacienți întâi la cardiolog sau la medicul de familie, cu teama că au o problemă serioasă la inimă. Investigațiile ies curate, dar disconfortul rămâne. Asta este de fapt un indiciu important că la mijloc se află anxietatea, nu o afecțiune a organului în sine.

Ce tipuri de anxietate există?

Anxietatea nu are o singură formă. Sub aceeași umbrelă intră mai multe tulburări, fiecare cu un tipar al ei. Cunoașterea tipului ajută la alegerea tratamentului potrivit, fiindcă nu toate răspund la fel.

Cele mai întâlnite forme sunt următoarele:

• tulburarea de anxietate generalizată, cu îngrijorare excesivă pentru multe lucruri zilnice;
• tulburarea de panică, cu atacuri bruște de frică intensă și simptome fizice puternice;
• anxietatea socială, frica marcată de a fi judecat sau evaluat de ceilalți;
• fobiile specifice, teama irațională de un obiect sau o situație anume;
• anxietatea de separare, mai des întâlnită la copii, dar prezentă și la adulți.

Multe persoane au, de fapt, o combinație. O anxietate generalizată poate veni la pachet cu atacuri de panică sau cu o componentă socială. De aceea evaluarea de către un specialist contează: un diagnostic precis schimbă direcția tratamentului.

De ce apare anxietatea?

Nu există o singură cauză. Anxietatea apare din întâlnirea mai multor factori care se adună în timp. La unii oameni cântărește mai mult moștenirea genetică, la alții, mediul și experiențele de viață. De obicei, lucrurile se combină.

Printre factorii care contribuie cel mai des se numără:

• predispoziția genetică și un temperament mai sensibil din copilărie;
• stresul cronic, suprasolicitarea și lipsa de somn;
• traume sau evenimente dificile, recente ori din trecut;
• anumite boli, dezechilibre hormonale sau efecte ale unor medicamente;
• consumul de cafea în exces, alcool sau alte substanțe.

Important de reținut: faptul că ai anxietate nu înseamnă că ești slab sau că nu te descurci. Este o problemă reală de funcționare a creierului și a sistemului de alarmă al corpului, exact ca alte afecțiuni medicale. Iar din acest motiv răspunde la tratament.

Cum se pune diagnosticul de anxietate?

Diagnosticul se pune clinic, prin discuție, nu printr-o analiză de sânge. Medicul psihiatru sau psihologul ascultă cu atenție ce simți, de cât timp, în ce situații și cât de mult te afectează. Contează frecvența, intensitatea și impactul asupra vieții de zi cu zi.

Pentru a orienta evaluarea, se folosesc uneori chestionare scurte și validate, care măsoară nivelul anxietății. În același timp, medicul exclude alte cauze. Unele probleme medicale, cum sunt afecțiunile tiroidei sau anumite tulburări de ritm cardiac, pot da simptome asemănătoare. De aceea, în funcție de caz, se pot recomanda câteva investigații. Scopul nu este să pună o etichetă, ci să înțeleagă tabloul complet și să construiască un plan care chiar funcționează pentru tine.

Cum se tratează anxietatea?

Anxietatea este una dintre tulburările care răspund cel mai bine la tratament. Ideea-cheie este că ai opțiuni, iar abordarea se adaptează la severitate. În formele ușoare, uneori sunt suficiente psihoterapia și schimbările de stil de viață. În formele moderate sau severe, se adaugă medicația.

Direcțiile de tratament dovedite sunt acestea:

• psihoterapia, mai ales cea cognitiv-comportamentală, considerată prima alegere;
• medicația, de regulă antidepresive moderne, prescrisă și monitorizată de medic;
• tehnici de respirație și relaxare, utile mai ales în atacurile de panică;
• mișcare regulată, somn de calitate și reducerea cafelei și a alcoolului.

„În clinica noastră, am văzut pacienți care trăiseră ani de zile cu palpitații și frică, fără să știe că au anxietate, iar după câteva luni de tratament și-au recăpătat viața", spune Dr. Ileana-Ramona Ștefanache. „Medicația modernă nu creează dependență și nu îți schimbă personalitatea. Te ajută să gândești limpede, ca terapia să își facă efectul." Tratamentul se ia conform recomandării, fără oprire bruscă.

Ce poți face zilnic pentru anxietate?

Pe lângă tratamentul de specialitate, contează foarte mult ce faci în fiecare zi. Aceste obiceiuri nu înlocuiesc terapia, dar îi dau acesteia o bază mai solidă și reduc intensitatea simptomelor. Sunt gesturi mici, repetate constant.

Câteva schimbări simple aduc, în timp, o diferență reală. Pune somnul pe primul loc. Redu cafeaua, mai ales după-amiaza, fiindcă imită aproape perfect simptomele fizice ale anxietății și poate porni un val de neliniște din senin. Fă mișcare. Chiar și o plimbare scurtă descarcă tensiunea acumulată în corp. Învață două sau trei tehnici de respirație lentă, pe care să le folosești în clipele când îngrijorarea crește. Limitează timpul petrecut pe știri și telefon seara. Și, poate cel mai greu, dar cel care ajută cel mai mult, vorbește cu cineva apropiat în loc să te izolezi, pentru că sprijinul celor din jur este un factor protector dovedit.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Mergi la medic atunci când anxietatea durează de săptămâni întregi, revine des sau te împiedică să muncești, să dormi ori să te bucuri de relațiile tale. La fel, dacă apar atacuri de panică, dacă eviți tot mai multe situații sau dacă te gândești că nu mai faci față. Nu este nevoie să aștepți până ajungi la capătul puterilor. Cu cât ceri ajutor mai devreme, cu atât recuperarea este mai rapidă.

La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de psihiatrie cu Dr. Ileana-Ramona Ștefanache, într-un cadru confidențial și fără judecată. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente