Artroza: cauze, simptome și tratament

Pe scurt: Artroza, numită medical și osteoartrită, este o boală degenerativă a articulațiilor, în care cartilajul care acoperă capetele oaselor se subțiază și se deteriorează treptat. Fără acest strat neted de protecție, oasele se freacă tot mai mult unul de altul, iar articulația devine dureroasă, rigidă și mai greu de mișcat. Cel mai des sunt afectate genunchii, șoldurile, mâinile și coloana. Primele semne apar de obicei după 45-50 de ani: durere care crește la efort și se calmează la repaus, o redoare de scurtă durată dimineața și, uneori, pocnituri sau o senzație de frecare în articulație. Artroza nu se vindecă definitiv, fiindcă modificările cartilajului nu se refac, dar la majoritatea oamenilor simptomele se controlează bine prin mișcare adaptată, controlul greutății, kinetoterapie și, la nevoie, medicație. Mai jos sunt explicate pe larg tipurile, cauzele, semnele de alarmă și pașii tratamentului.

Ce este artroza?

Artroza este o boală degenerativă în care cartilajul articular, stratul neted care acoperă capetele oaselor dintr-o articulație, se uzează progresiv. Pe măsură ce cartilajul se subțiază, alunecarea normală dintre oase se pierde, apare frecare, iar organismul reacționează prin modificări la nivelul osului de dedesubt și al țesuturilor din jur.

În articulația sănătoasă, cartilajul funcționează ca o pernă elastică și ca o suprafață de alunecare aproape fără frecare. În artroză, acest cartilaj crapă, se subțiază și, în timp, poate dispărea pe anumite zone. Osul de dedesubt se îngroașă, iar pe marginea articulației cresc mici excrescențe osoase numite osteofite, care limitează mișcarea. Uneori se inflamează și membrana care căptușește articulația, de aici episoadele de umflătură.

Este cea mai frecventă formă de boală articulară din lume și principala cauză de dizabilitate legată de articulații la vârstnici. Spre deosebire de artritele inflamatorii, precum poliartrita reumatoidă, artroza pornește dintr-un mecanism mecanic, de uzură, chiar dacă inflamația locală joacă și ea un rol. Faptul că e frecventă nu înseamnă însă că durerea trebuie acceptată ca pe o fatalitate a vârstei: evoluția se poate influența mult.

Tipuri de artroză: genunchi, șold, mâini și coloană

Artroza poate afecta orice articulație, dar câteva localizări sunt mult mai frecvente și dau tablouri clinice ușor diferite. Genunchiul, șoldul, mâinile și coloana concentrează majoritatea cazurilor simptomatice.

Artroza de genunchi, sau gonartroza, este cea mai des întâlnită. Dă durere la urcatul și coborâtul scărilor, la ridicarea de pe scaun și după mersul prelungit, uneori însoțită de umflătură și de senzația că genunchiul „cedează". Artroza de șold, sau coxartroza, produce durere resimțită tipic în zona inghinală, care poate iradia spre coapsă sau genunchi, cu limitarea treptată a rotației și a mersului.

La mâini, artroza afectează frecvent articulațiile mici ale degetelor și baza degetului mare, cu noduli fermi și disconfort la prehensiune. La nivelul coloanei, uzura discurilor și a articulațiilor mici se numește spondiloză; forma cervicală este descrisă separat în articolul despre spondiloza cervicală. Localizarea contează, pentru că influențează atât simptomele, cât și tipul de exerciții și de tratament potrivite.

Ce simptome dă artroza?

Semnul principal este durerea articulară care se accentuează la efort și la mișcare și se ameliorează la repaus. La început apare doar la activități intense sau spre finalul zilei, apoi devine tot mai prezentă, uneori chiar și în repaus, în formele avansate.

Redoarea articulară este al doilea semn tipic. Apare dimineața, la trezire, sau după perioade lungi de nemișcare, de exemplu după ce ai stat mult pe scaun, și se destinde de obicei în mai puțin de treizeci de minute de mișcare. Această durată scurtă ajută la deosebirea de artritele inflamatorii, unde redoarea matinală ține mult mai mult.

Mulți pacienți descriu pocnituri, scârțâituri sau o senzație de frecare în articulație atunci când o mișcă, numite crepitații. Cu timpul apar reducerea mobilității, o forță musculară mai slabă în jurul articulației și, în cazurile avansate, deformarea vizibilă a articulației și episoade de umflătură. Durerea și teama de mișcare duc adesea la reducerea activității, ceea ce slăbește musculatura și, paradoxal, agravează problema.

Cauze și factori de risc

Artroza apare din combinația dintre uzura mecanică a cartilajului în timp și factori care grăbesc acest proces. Vârsta este cel mai important factor: riscul crește clar după 45-50 de ani, deși artroza nu este o simplă consecință inevitabilă a îmbătrânirii.

Excesul de greutate este unul dintre cei mai puternici factori de risc modificabili, mai ales pentru genunchi și șolduri, pentru că fiecare kilogram în plus înmulțește sarcina la fiecare pas. Sexul feminin, mai ales după menopauză, și predispoziția genetică influențează și ele frecvența și severitatea bolii. Un istoric familial de artroză, în special la mâini, este des întâlnit.

Traumatismele articulare vechi, precum o ruptură de menisc, o leziune de ligament sau o fractură care a interesat suprafața articulară, predispun la artroză mai devreme, uneori la o singură articulație. Solicitările profesionale repetate, munca fizică grea, îngenuncheatul sau ridicatul frecvent de greutăți, precum și sporturile de contact contribuie la uzură. Slăbiciunea musculaturii din jurul articulației și anumite dezalinieri, cum ar fi picioarele în paranteză, cresc de asemenea riscul. Cunoașterea acestor factori contează, pentru că mulți dintre ei se pot corecta.

Cum se pune diagnosticul de artroză?

Diagnosticul de artroză se pune, în majoritatea cazurilor, clinic, pe baza simptomelor și a examenului fizic, confirmat la nevoie prin radiografie. Nu este nevoie întotdeauna de investigații complexe pentru a începe tratamentul.

Medicul întreabă unde este durerea, de când a apărut, ce o agravează și ce o ameliorează, cât durează redoarea de dimineață și cum afectează activitățile zilnice. La examenul clinic verifică mobilitatea articulației, prezența crepitațiilor, a umflăturii sau a sensibilității, forța musculară și eventualele deformări. Aceste elemente sunt adesea suficiente pentru un diagnostic de probabilitate.

Radiografia poate arăta îngustarea spațiului articular, osteofitele și modificările osului subcondral, deși gradul de afectare vizibil pe imagine nu se potrivește întotdeauna cu intensitatea durerii. Analizele de sânge nu diagnostichează artroza, dar ajută la excluderea artritelor inflamatorii sau a gutei atunci când tabloul este neclar; un set orientativ este descris în ghidul despre analizele pentru durerile de oase. Rezonanța magnetică se rezervă situațiilor speciale, de exemplu când se suspectează o leziune de menisc sau de cartilaj. Un consult de ortopedie lămurește dacă e vorba de artroză.

Opțiuni de tratament pentru artroză

Tratamentul artrozei este, în primul rând, conservator și urmărește reducerea durerii, menținerea mobilității și încetinirea agravării. Nu există un medicament care să refacă cartilajul pierdut, așa că baza rămâne mișcarea și controlul factorilor de risc.

Exercițiul fizic și kinetoterapia sunt tratamentul cu cele mai bune dovezi. Un program adaptat, care întărește musculatura din jurul articulației și menține mobilitatea, reduce durerea și îmbunătățește funcția, contrar temerii frecvente că mișcarea ar uza articulația mai repede. La persoanele supraponderale, scăderea în greutate descarcă direct genunchii și șoldurile și poate reduce semnificativ durerea.

Pentru controlul durerii se folosesc paracetamolul și, mai eficient, antiinflamatoarele nesteroidiene, pe perioade cât mai scurte și cu atenție la stomac, rinichi și inimă. Antiinflamatoarele aplicate local, sub formă de gel, sunt o opțiune mai sigură pentru articulațiile superficiale, precum genunchiul și mâinile. Infiltrațiile intraarticulare cu cortizon pot calma un episod dureros rezistent, dar nu se repetă la nesfârșit. Ortezele, bastonul folosit corect și adaptarea activităților ajută la protejarea articulației.

„În clinica noastră de ortopedie din Mioveni, cei mai mulți pacienți cu artroză pe care i-am tratat se descurcă foarte bine fără operație, dacă rămân activi și își întăresc musculatura", explică Dr. Dumitru-Catalin Stoian, medic primar ortopedie. „Recomand protezarea doar în artroza avansată, cu durere severă care nu mai răspunde la tratament și confirmată imagistic, nu la primele semne de uzură pe radiografie." Protezarea articulară, adică înlocuirea articulației uzate cu una artificială, dă rezultate foarte bune pentru genunchi și șold în stadiile finale, când calitatea vieții este serios afectată.

Ce poți face acasă: mișcare, greutate și obiceiuri

Cele mai utile lucruri pe care le poți face singur pentru artroză sunt să rămâi activ, să menții o greutate sănătoasă și să îți întărești musculatura. Aceste măsuri au dovezi mai bune decât majoritatea suplimentelor și cremelor promovate pentru articulații.

Mișcarea regulată, cu impact redus, este cheia. Înotul, mersul pe jos, bicicleta staționară și exercițiile de tonifiere mențin articulația mobilă și musculatura puternică, fără s-o suprasolicite. Frica de mișcare, foarte răspândită, duce la nemișcare, slăbire musculară și mai multă durere. O musculatură bună, în special a coapsei pentru genunchi, funcționează ca un amortizor natural al articulației; menținerea masei musculare devine și mai importantă odată cu vârsta, când apare riscul de pierdere musculară.

În privința alimentației, nu există o dietă care să vindece artroza. Cel mai clar beneficiu vine din scăderea în greutate la persoanele supraponderale. Un tipar alimentar echilibrat, de tip mediteranean, ajută la controlul greutății și al inflamației generale. Aplicarea de căldură sau de gheață, pauzele în activitățile care solicită articulația și încălțămintea comodă, cu talpă care amortizează, aduc, la rândul lor, o ușurare reală în viața de zi cu zi.

Artroză sau artrită: care e diferența?

Artroza este uzura degenerativă a cartilajului, în timp ce artrita este termenul general pentru inflamația articulară, care are multe cauze diferite. Confuzia dintre cele două este frecventă, dar distincția schimbă tratamentul.

În artroză, mecanismul principal este mecanic: cartilajul se subțiază prin uzură, iar inflamația este de obicei secundară și pe perioade. În artritele inflamatorii, precum poliartrita reumatoidă, sistemul imunitar atacă articulația, redoarea de dimineață durează mult peste o oră și pot fi afectate simetric mai multe articulații mici deodată, adesea cu semne generale, precum oboseala.

Guta este o altă formă de artrită, provocată de depunerea de cristale de acid uric, cu crize acute foarte dureroase, tipic la degetul mare de la picior; particularitățile ei sunt descrise separat în articolul despre gută. Deosebirea dintre aceste afecțiuni se face prin tabloul clinic, analize și, uneori, imagistică, motiv pentru care autodiagnosticul poate duce pe o pistă greșită. Un consult stabilește exact despre ce este vorba și ce tratament se potrivește.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni

Un consult de ortopedie este util când durerea articulară persistă câteva săptămâni, se agravează progresiv sau începe să limiteze activitățile zilnice, precum mersul, urcatul scărilor sau munca. Merită programare și când articulația se umflă frecvent, se blochează sau își pierde vizibil mobilitatea.

Anumite situații cer o evaluare mai rapidă: o articulație intens umflată, caldă și roșie, mai ales cu febră, care poate semnala o infecție sau o criză de gută, sau o durere apărută brusc după un traumatism, cu imposibilitatea de a folosi articulația. Acestea nu se tratează pe cont propriu.

La Adiant Medical din Mioveni, un medic ortoped poate stabili dacă durerea ta se datorează artrozei sau altei cauze și îți poate construi un plan de mișcare, control al greutății și tratament adaptat stadiului. Poți vedea lista completă de servicii medicale disponibile în clinică pentru evaluarea și urmărirea afecțiunilor articulare.

Întrebări frecvente