Boala Crohn: simptome, cauze și tratament

Pe scurt: boala Crohn este o boală inflamatorie cronică a tubului digestiv, în care sistemul imunitar întreține o inflamație de durată în peretele intestinului. Poate afecta orice segment, de la gură până la anus, dar cel mai des prinde capătul intestinului subțire și colonul. Nu se vindecă definitiv, însă se poate ține sub control ani la rând, cu perioade lungi fără simptome. Semnele tipice sunt diareea care ține săptămâni, durerile abdominale, oboseala și scăderea în greutate. Cauza exactă nu este cunoscută, dar la mijloc se află genele, sistemul imunitar și mediul. Diagnosticul se pune prin analize, colonoscopie și imagistică, iar tratamentul modern reușește, la mulți pacienți, să oprească inflamația și să vindece mucoasa. Mai jos găsești cauzele, simptomele, cum se pune diagnosticul și ce presupune tratamentul.

Ce este boala Crohn?

Boala Crohn face parte dintr-un grup numit boli inflamatorii intestinale, alături de colita ulcerativă. În mod normal, sistemul imunitar apără intestinul de microbi. La cei cu boala Crohn, această apărare o ia razna și atacă țesutul sănătos, iar rezultatul este o inflamație care nu se mai stinge de la sine.

Particularitatea bolii este că poate apărea oriunde pe traseul digestiv și sare peste porțiuni: o zonă bolnavă poate fi urmată de una perfect sănătoasă. Inflamația nu rămâne la suprafață, ci pătrunde adânc, prin toate straturile peretelui intestinal. De aici vine o parte dintre complicații, precum îngustarea intestinului sau canalele anormale numite fistule. Boala evoluează în valuri: perioade active, cu simptome supărătoare, alternează cu perioade de acalmie, când totul pare să intre în normal.

Cauze și factori de risc

Nu există o cauză unică. Boala Crohn apare din întâlnirea mai multor factori care se adună. Ereditatea cântărește mult: cine are o rudă apropiată cu boala are un risc mai mare, iar cercetătorii au identificat mai multe gene implicate. Genele singure nu sunt însă de ajuns pentru a declanșa boala.

Peste fondul genetic se suprapun un sistem imunitar care reacționează exagerat și flora bacteriană din intestin, al cărei echilibru pare dat peste cap. Mediul aduce și el declanșatori. Fumatul este cel mai bine dovedit dintre ei: fumătorii fac boala mai des și au forme mai agresive. Cel mai frecvent, boala începe între 15 și 35 de ani, deși poate apărea la orice vârstă. Ce nu cauzează boala Crohn merită spus la fel de limpede: nu este vina unei anumite mâncări, a stresului sau a unei igiene proaste. Acești factori pot agrava simptomele într-un puseu, dar nu pornesc boala.

Simptomele bolii Crohn

Simptomele depind de zona afectată și de cât de activă este inflamația. Cel mai des apar diareea care ține de săptămâni, uneori cu mucus sau sânge, și durerile abdominale, adesea în partea dreaptă jos, sub formă de crampe. Mulți pacienți simt nevoia urgentă de a merge la toaletă și un disconfort accentuat după mese.

La acestea se adaugă semne generale care trădează o inflamație de durată: oboseala care nu trece după odihnă, scăderea în greutate fără să ții regim, lipsa poftei de mâncare și, uneori, febră ușoară. La copii, boala poate încetini creșterea. Pentru că inflamația afectează întregul organism, pot apărea și manifestări în afara intestinului, precum dureri articulare, leziuni ale pielii, inflamații ale ochilor sau afte în gură. Există și semne care cer prezentare rapidă la medic, fiindcă pot arăta o complicație: dureri abdominale intense și continue, vărsături care nu se opresc, sânge mult în scaun sau febră mare.

Boala Crohn și sindromul de colon iritabil

Multă lume confundă boala Crohn cu sindromul de colon iritabil, pentru că ambele dau dureri de burtă și scaune dese. Sunt însă afecțiuni distincte. Colonul iritabil este o tulburare a felului în care intestinul funcționează, fără leziuni și fără inflamație vizibilă, iar analizele ies de obicei normale.

Boala Crohn înseamnă inflamație reală, care lasă urme pe mucoasă și se vede la colonoscopie și în analize. Câteva semne trag un semnal de alarmă că nu este vorba de un simplu intestin sensibil: sângele în scaun, scăderea în greutate, febra, anemia sau trezitul din somn din cauza scaunelor. Când apar acestea, medicul caută o boală inflamatorie și nu se oprește la diagnosticul de colon iritabil.

Cum se pune diagnosticul?

Nu există un singur test care să confirme dintr-o mișcare boala Crohn. Diagnosticul se construiește din mai multe piese. Medicul pornește de la povestea simptomelor și de la examenul clinic, apoi cere analize de sânge care arată inflamația și o eventuală anemie, printre care proteina C reactivă.

Un rol important îl are analiza de scaun, în special calprotectina, o substanță care crește atunci când există inflamație în intestin și care ajută la separarea bolii de un colon iritabil. Piesa centrală rămâne colonoscopia, care îi permite medicului să vadă direct mucoasa și să ia mici fragmente pentru analiză la microscop. Pentru zonele pe care colonoscopia nu le ajunge, mai ales intestinul subțire, se folosesc investigații imagistice precum RMN-ul sau tomografia. În clinica noastră de gastroenterologie am observat că mulți pacienți ajung la diagnostic abia după ani de simptome puse pe seama alimentației, motiv pentru care semnele de alarmă nu ar trebui amânate.

Tratamentul bolii Crohn

Tratamentul are două scopuri: să stingă puseul de inflamație și apoi să mențină acalmia cât mai mult timp. Nu există încă o cură care să elimine boala definitiv, dar medicamentele de azi reușesc, la mulți pacienți, să oprească inflamația și chiar să vindece mucoasa.

În formele ușoare sau moderate se folosesc medicamente care reduc inflamația. Corticosteroizii sting repede un puseu, însă se dau pe termen scurt, fiindcă nu sunt potriviți pentru folosire îndelungată. Pentru menținerea acalmiei intră în joc imunosupresoarele, care calmează sistemul imunitar hiperactiv. La formele mai severe sau care nu răspund, terapiile biologice au schimbat mult prognosticul: sunt medicamente țintite, care blochează exact moleculele ce întrețin inflamația. Când boala produce complicații, precum o îngustare strânsă a intestinului, o fistulă sau o zonă care nu mai răspunde la medicamente, poate fi nevoie de operație. Chirurgia nu vindecă boala, fiindcă inflamația poate reveni, dar rezolvă complicația și redă calitatea vieții. Renunțarea la fumat face parte din tratament și, la fumători, ajută la fel de mult ca unele medicamente.

Alimentația în boala Crohn

Aici apare o întrebare pe care o aud des: există o dietă care vindecă boala Crohn? Răspunsul cinstit este nu. Niciun regim nu oprește singur inflamația, iar tratamentul cu medicamente rămâne obligatoriu. Alimentația ajută însă la controlul simptomelor și la evitarea carențelor, mai ales pentru că un intestin inflamat absoarbe prost nutrienții.

În puseu, când intestinul este iritat, mulți pacienți se simt mai bine cu mese mici și dese, cu alimente ușor de digerat și cu mai puține fibre grosiere, care pot accentua crampele. În perioadele de acalmie, scopul este o alimentație variată și echilibrată, fără restricții inutile. Nu toată lumea reacționează la fel, așa că merită descoperit, împreună cu medicul sau cu un nutriționist, ce alimente îți fac rău ție. Câteva idei generale despre ce se recomandă în bolile de fond imunitar găsești în articolul despre alimente în bolile autoimune. Pentru că boala poate duce la anemie sau la lipsa unor vitamine, medicul verifică periodic analizele și recomandă, la nevoie, suplimente.

Complicații și evoluție pe termen lung

Prost controlată, boala Crohn poate duce la complicații. Inflamația repetată poate îngusta intestinul, ceea ce blochează tranzitul, sau poate săpa canale anormale între intestin și organele vecine, numite fistule. Uneori se formează colecții de puroi, adică abcese. Pentru că mucoasa inflamată absoarbe prost, apar carențe de fier, de vitamina B12 sau de vitamina D.

Vestea bună este că evoluția s-a îmbunătățit mult în ultimii ani. Cu un tratament început devreme și urmat corect, cei mai mulți pacienți duc o viață apropiată de normal, cu școală, serviciu și familie. Boala are un tipar în valuri, cu pusee și acalmii, iar controalele regulate ajută medicul să prindă din timp o reactivare. Un aspect care nu trebuie ignorat este supravegherea: după mulți ani de boală care prinde colonul, riscul de cancer de colon crește ușor, motiv pentru care se recomandă colonoscopii de control la intervale stabilite de medic.

Când mergi la medic

Merită un consult de gastroenterologie dacă ai diaree care ține mai mult de câteva săptămâni, dureri abdominale care revin, sânge în scaun sau o scădere în greutate pe care nu ți-o explici. Oboseala marcată, împreună cu o anemie descoperită la analize fără o cauză clară, este un alt motiv de evaluare.

Prezentarea trebuie să fie imediată la semnele de alarmă: durere abdominală intensă și continuă, abdomen umflat și dur, vărsături care nu se opresc, febră mare sau sânge mult în scaun. Acestea pot arăta o complicație care nu suportă amânare. La Adiant Medical din Mioveni, un medic gastroenterolog poate stabili dacă simptomele tale vin de la boala Crohn sau au altă cauză, poate cere investigațiile potrivite și poate construi un plan de tratament pe termen lung. Poți vedea și celelalte consultații pe pagina de gastroenterologie.

Întrebări frecvente