Cancer pancreatic: simptome, cauze și tratament

Pe scurt: cancerul pancreatic este o boală agresivă, depistată de multe ori târziu, fiindcă pancreasul stă adânc în abdomen și tumora rareori dă semne la început. Peste 90% dintre cazuri sunt adenocarcinom ductal, forma care pornește din canalele pancreasului. Tumorile neuroendocrine sunt rare și evoluează, de obicei, mai lent. Momentul diagnosticului schimbă radical prognosticul, iar de aici vine importanța semnelor de alarmă. Articolul de față este informativ. la cabinetul de specialitate, medicul gastroenterolog nu tratează cancerul, dar poate evalua simptomele digestive, poate cere investigațiile potrivite și te poate îndruma rapid către un centru oncologic atunci când e nevoie.

Cancerul pancreatic, pe scurt

Pancreasul este o glandă din spatele stomacului, cu două roluri: produce enzime care ajută digestia și hormoni, printre care insulina. Cancerul apare când celulele din pancreas încep să crească necontrolat și formează o tumoră. Cel mai des, boala pleacă din celulele care căptușesc canalele glandei.

Adenocarcinomul ductal este forma dominantă, peste 90% din diagnostice, și are de regulă o evoluție rapidă. Mult mai rare, sub 5% din cazuri, sunt tumorile neuroendocrine, care pornesc din celulele producătoare de hormoni. Acestea cresc de obicei mai lent și răspund adesea mai bine la tratament, așa că prognosticul lor tinde să fie mai bun. Diferența dintre cele două tipuri contează, fiindcă schimbă atât ritmul bolii, cât și abordarea terapeutică.

Factori de risc

Fumatul este unul dintre cei mai clari factori: riscul este de aproape două ori mai mare la fumători, iar circa un sfert din cazuri sunt puse pe seama lui. Se adaugă obezitatea, cu un risc mai mare cu aproximativ 20% la un indice de masă corporală de 30 sau peste, precum și diabetul de tip 2 și pancreatita cronică, o inflamație de durată legată deseori de alcool și fumat.

Vârsta cântărește mult. Aproape toți pacienții au peste 45 de ani, două treimi au cel puțin 65, iar media la diagnostic este în jur de 70 de ani. Aproximativ 10% dintre cazuri au o bază ereditară, legată de sindroame genetice precum mutațiile BRCA1 și BRCA2, sindromul Lynch sau sindromul Peutz-Jeghers. Persoanele cu astfel de sindroame nu intră într-un screening general, ci într-o supraveghere dedicată, discutată cu medicul. Rolul dietei, al cafelei sau al sedentarismului rămâne, deocamdată, sub cercetare, nu un fapt dovedit.

Motivele depistării târzii

Explicația ține de anatomie. Pancreasul se află adânc în abdomen, în spatele stomacului, așa că o tumoră poate crește o bună bucată de timp fără să apese pe structuri care ar da durere sau alte semne clare. La început, boala este de regulă tăcută, iar simptomele apar abia după ce tumora a crescut mult sau s-a extins deja în afara glandei.

Consecința se vede în cifre. Până la 80% dintre cazuri sunt descoperite în stadii avansate, iar peste jumătate dintre pacienți primesc diagnosticul direct în stadiul metastatic. Nu există, în acest moment, un test de screening pentru populația generală, fiindcă nu avem încă o metodă destul de precisă și sigură pentru milioane de oameni fără factori de risc. Tocmai de aceea, recunoașterea din timp a semnalelor de alarmă și un consult prompt fac o diferență reală.

Semne și simptome, precoce și tardive

Icterul, adică îngălbenirea pielii și a albului ochilor, poate apărea relativ devreme atunci când tumora este în capul pancreasului și blochează canalul biliar. Este adesea primul semn pe care îl observă pacientul. Scăderea în greutate fără voință este și ea foarte frecventă; într-un studiu citat de Cleveland Clinic, aproape 75% dintre pacienți slăbiseră semnificativ în anul de dinaintea diagnosticului.

Alte semne apar de obicei mai târziu: durere în capul abdomenului sau în spate, greață, mâncărimi ale pielii și scaune deschise la culoare, grase, care plutesc, atunci când bila și enzimele nu mai ajung normal în intestin. Un diabet nou instalat după 50 de ani, mai ales fără istoric familial și însoțit de slăbire, merită privit cu atenție. La unii pacienți, un cheag pe o venă profundă sau o embolie pulmonară fără cauză clară poate fi chiar primul indiciu. Niciun semn luat singur nu înseamnă cancer, dar combinația lor cere o evaluare.

Diagnostic

Investigația pornește, de regulă, de la imagistică. Tomografia computerizată cu protocol dedicat pancreasului este primul test major și arată dimensiunea și poziția tumorii, relația ei cu vasele mari și eventuala extindere la ficat sau ganglioni. RMN-ul se folosește complementar, iar ecoendoscopia, o sondă montată pe un endoscop, vede pancreasul mai bine decât o ecografie obișnuită și permite recoltarea unei biopsii.

Biopsia, adică analiza unui fragment de țesut, este singura metodă care confirmă definitiv diagnosticul. Analiza de sânge CA 19-9 poate fi crescută în cancerul pancreatic, dar nu este destul de precisă ca să fie folosită singură pentru diagnostic sau screening; e mai utilă pentru urmărirea răspunsului la tratament. În plus, între 5 și 10% dintre oameni nu produc deloc acest marker, așa că o valoare normală nu exclude boala. La final, medicii stadializează boala după sistemul TNM, de la stadiul 0 până la stadiul IV.

Tratament, pe stadii

Când tumora este operabilă, tratamentul standard combină chirurgia cu chimioterapia, uneori și cu radioterapie. Pentru tumorile din capul pancreasului, operația clasică este duodenopancreatectomia cefalică, cunoscută drept procedura Whipple; alte variante sunt pancreatectomia distală sau totală. Whipple durează în jur de 5 până la 7 ore, iar spitalizarea ține de obicei 8 până la 10 zile. La pacienții operați cu rezecție completă, supraviețuirea globală mediană raportată este de aproximativ 17 până la 20 de luni.

În boala local avansată, dar fără metastaze, se folosește chimioterapia, cu sau fără radioterapie; dacă tumora se micșorează suficient, chirurgia poate deveni ulterior o opțiune. În boala metastatică, tratamentul de bază este chimioterapia sistemică: schema FOLFIRINOX a arătat, într-un studiu de fază III, o supraviețuire mediană de 11,1 luni față de 6,8 luni cu gemcitabină singură, iar combinația gemcitabină cu nab-paclitaxel este o alternativă pentru pacienții mai fragili. Îngrijirea paliativă, adică controlul durerii, montarea unui stent pentru icter și sprijinul nutrițional, nu este o soluție de ultimă instanță, ci parte din plan în orice stadiu. Toate aceste tratamente se fac în centre oncologice; rolul medicului gastroenterolog este să recunoască semnele, să ceară primele investigații și să te trimită rapid mai departe.

Prognostic, pe stadii

Cifrele trebuie spuse onest, fără fals optimism. Pentru toate stadiile la un loc, supraviețuirea relativă la 5 ani este de aproximativ 13%, potrivit datelor SEER din Statele Unite. Când boala este localizată, limitată la pancreas, supraviețuirea la 5 ani urcă la circa 44%. În boala regională, extinsă la structurile din jur, este de aproximativ 16 până la 17%, iar în boala la distanță, metastatică, scade la circa 3%.

În cazurile rare depistate foarte devreme, cu o tumoră mică și operabilă, supraviețuirea la 5 ani poate depăși 80%, dar aceste situații reprezintă o mică parte din diagnostice, tocmai fiindcă boala este de obicei găsită târziu. E important de reținut că toate aceste procente sunt statistici de populație, nu o predicție pentru un anumit om. Vârsta, starea generală, tipul tumorii și răspunsul la tratament schimbă mult evoluția fiecărui pacient.

Când e cazul să mergi la medic?

Prezintă-te la medic dacă apare icter fără o cauză clară, dacă slăbești fără să vrei, dacă ai o durere care nu trece în capul abdomenului sau în spate, ori dacă observi scaune grase, urină închisă la culoare și mâncărimi ale pielii. Un diabet nou după 50 de ani, mai ales cu slăbire, merită și el semnalat medicului, nu doar tratat ca atare. Aceste semne nu înseamnă neapărat cancer, dar cer o lămurire.

La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de gastroenterologie cu Dr. Bogdan-Eugen Gheorghe, care evaluează simptomele digestive, stabilește ce investigații sunt necesare și, dacă suspiciunea o cere, te îndrumă fără întârziere către un centru oncologic. Dacă ai un istoric familial puternic de cancer pancreatic sau un sindrom genetic cunoscut, discută despre consiliere genetică și supraveghere. Poți citi și articolul despre pancreatită sau vezi lista de servicii medicale.

Întrebări frecvente