Disfagie: cauze, simptome și tratament

Pe scurt: disfagia este senzația că mâncarea sau lichidele se opresc pe drum, fie în gură și gât, fie mai jos, pe esofag. Nu este o boală în sine, ci un semnal. Apare la peste 10% dintre adulții trecuți de 50 de ani, iar cauzele merg de la un simplu reflux până la afecțiuni care cer tratament prompt. Cele mai dese sunt refluxul, stricturile esofagiene și tulburările de motilitate. Mai jos găsești tipurile de disfagie, semnele de alarmă, investigațiile precum endoscopia și opțiunile de tratament.

Ce este disfagia?

Disfagia înseamnă dificultate la înghițit. Cuvântul vine din greacă: dys, adică greu, și phagein, a mânca. În mod normal, înghițirea durează sub 10 secunde și trece prin trei etape, una controlată voluntar și două reflexe. Când oricare dintre ele se blochează, apare senzația neplăcută că bolul alimentar rămâne pe loc.

Medicii împart problema în două mari categorii, după locul unde se petrece. Disfagia orofaringiană pornește din gură și din gât, acolo unde declanșezi înghițirea. Disfagia esofagiană apare mai jos, pe tubul care duce mâncarea spre stomac. Distincția nu este un detaliu teoretic, ci ghidează direct investigațiile și tratamentul, fiindcă fiecare formă are cauze și soluții diferite.

Care sunt simptomele disfagiei?

Cel mai frecvent semn este senzația de aliment oprit în piept sau în gât, ca un nod care nu coboară. Unii pacienți tușesc sau se îneacă în timpul mesei. Alții simt durere la înghițit, un simptom numit odinofagie, sau observă că regurgitează mâncarea nedigerată la câteva minute după ce au mâncat.

Tabloul se schimbă în funcție de tip. La forma orofaringiană, problema apare imediat ce începi să înghiți: tuse, secreții pe nas, voce umedă. La forma esofagiană, senzația de blocaj vine la câteva secunde după înghițire, undeva în spatele sternului. Mulți pacienți ajung să mănânce mai încet, să taie bucățile foarte mărunt sau să bea apă după fiecare îmbucătură, semne pe care le observ des în clinica noastră de gastroenterologie din Mioveni.

Ce cauzează disfagia?

Cauzele sunt numeroase, dar se grupează logic. Disfagia orofaringiană vine adesea după un accident vascular cerebral, în boala Parkinson, scleroza multiplă sau alte afecțiuni neurologice care slăbesc mușchii înghițirii. Tot aici intră tumorile de gât și problemele dentare grave.

Pe esofag, vinovații sunt alții. Refluxul gastroesofagian cronic poate inflama și îngusta esofagul, formând o strictură. Esofagita eozinofilică, o inflamație alergică tot mai des întâlnită la tineri, dă blocaje repetate cu alimente solide. Există și tulburări de motilitate, precum acalazia, în care mușchiul de la baza esofagului nu se relaxează cum trebuie. Mai rar, dar mai grav, o tumoră esofagiană îngustează treptat canalul, motiv pentru care orice disfagie nouă la un adult se investighează serios.

Cât de gravă este disfagia?

Gravitatea depinde de cauză, nu de cât de tare te sperie senzația. Multe cazuri sunt benigne și se rezolvă ușor odată ce tratezi refluxul sau dilatezi o strictură. Riscul real vine din complicații: o pneumonie de aspirație, când mâncarea ajunge în plămâni, sau pierderea în greutate și deshidratarea, fiindcă pacientul mănâncă tot mai puțin.

Există însă semne care schimbă complet abordarea. O disfagie care se agravează rapid în câteva săptămâni, mai ales la solide, însoțită de scădere în greutate, lipsă de poftă sau anemie, ridică suspiciunea de cancer esofagian. Aceste cazuri cer endoscopie urgentă, nu amânare. De-a lungul anilor am văzut cât de mult contează ca pacientul să nu pună blocajul pe seama vârstei și să vină devreme la control.

Cum se pune diagnosticul de disfagie?

Totul începe cu o discuție atentă. Medicul vrea să afle dacă problema este la solide, la lichide sau la ambele, dacă a apărut brusc ori s-a instalat lent, și dacă vine cu durere, tuse sau scădere în greutate. Aceste detalii orientează deja diagnosticul în peste jumătate din cazuri.

Investigația principală pentru disfagia esofagiană este endoscopia digestivă superioară, o examinare în care un tub subțire cu cameră inspectează esofagul și permite, la nevoie, recoltarea de biopsii. Mai folosim tranzitul baritat, o radiografie cu substanță de contrast, și manometria esofagiană, care măsoară presiunile și depistează tulburările de motilitate. Pentru forma orofaringiană, evaluarea logopedului și un examen video al înghițirii completează tabloul. La gastroenterologie, alegem testele în funcție de povestea fiecărui pacient.

Cum se tratează disfagia?

Tratamentul țintește cauza, nu doar simptomul. Când refluxul a îngustat esofagul, medicamentele care reduc acidul, numite inhibitori de pompă de protoni, calmează inflamația, iar o strictură strânsă se lărgește printr-o dilatare endoscopică, o procedură de câteva minute. Esofagita eozinofilică răspunde la corticosteroizi locali și la eliminarea alimentelor care o declanșează.

Acalazia se tratează prin dilatare cu balon, prin secțiunea mușchiului sau prin injecții, în funcție de caz. La disfagia neurologică, după un accident vascular, recuperarea cu logopedul și exercițiile de înghițire fac diferența, iar consistența alimentelor se adaptează pentru siguranță. În cazurile severe, când hrănirea pe gură devine riscantă, se recurge temporar la o sondă de alimentație. Important de reținut: rezultatele sunt bune când cauza este corect identificată, de aceea diagnosticul precis vine înaintea oricărui tratament.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Programează o consultație dacă dificultatea la înghițit ține de mai mult de câteva zile, revine la mese sau te face să eviți anumite alimente. Cere evaluare mai repede dacă apar durere la înghițit, regurgitări frecvente sau episoade de înecare cu tuse. Aceste semne nu trebuie ignorate, indiferent de vârstă.

Mergi de urgență dacă mâncarea se oprește complet și nu poți înghiți nici saliva, dacă slăbești fără explicație sau dacă observi sânge la vărsătură. Pentru o evaluare completă, la Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de gastroenterologie cu Dr. Bogdan-Eugen Gheorghe. Vezi lista de servicii medicale disponibile sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente