Embolie pulmonară: cauze, simptome, tratament

Pe scurt: embolia pulmonară apare când un cheag de sânge blochează o arteră din plămâni, de obicei pornit dintr-o venă a piciorului. Este o urgență: formele mari pot fi fatale în primele ore, dar tratate la timp majoritatea cazurilor se recuperează. Semnele tipice sunt respirația grea apărută brusc, durerea în piept care se accentuează la inspir și pulsul rapid. Diagnosticul se confirmă prin angio-CT, iar tratamentul de bază este anticoagularea. Mai jos găsești cauzele, factorii de risc, modul de diagnostic și ce poți face ca să previi recidiva.

Ce este embolia pulmonară?

Embolia pulmonară înseamnă blocarea bruscă a unei artere din plămâni de către un cheag care a călătorit prin sânge. În cele mai multe cazuri, cheagul se formează într-o venă adâncă de la picior sau de la bazin, o afecțiune numită tromboză venoasă profundă. De acolo, fragmentul se desprinde, urcă prin inima dreaptă și se oprește în circulația pulmonară.

Când artera se înfundă, sângele nu mai ajunge la o parte din plămân. Schimbul de oxigen suferă, iar inima dreaptă trebuie să pompeze contra unei rezistențe crescute. Dacă blocajul este mare, inima cedează rapid. Tocmai de aceea cele două boli, tromboza la picior și embolia la plămân, se tratează împreună, ca două fețe ale aceleiași probleme: tromboembolismul venos.

Care sunt simptomele emboliei pulmonare?

Cel mai frecvent semn este lipsa de aer apărută din senin, fără un efort care să o explice. Mulți pacienți descriu și o durere ascuțită în piept, care se înrăutățește când trag aer adânc sau când tușesc. Pulsul se accelerează, respirația devine rapidă, iar uneori apare o tuse cu firișoare de sânge.

Tabloul variază mult de la un om la altul. O embolie mică poate da doar o ușoară senzație de sufocare la urcatul scărilor, în timp ce una masivă provoacă leșin, transpirații reci și prăbușirea tensiunii. În clinica noastră din Mioveni am văzut pacienți care au pus zile întregi respirația grea pe seama oboselii, înainte să ajungă la cardiolog. Dacă piciorul este umflat, cald și dureros pe o singură parte, suspiciunea de cheag crește mult și nu trebuie ignorată.

Ce cauzează embolia pulmonară?

La baza bolii stă formarea unui cheag într-o venă, fenomen favorizat de trei condiții descrise încă din secolul al XIX-lea: sângele care stagnează, peretele venei lezat și sângele care coagulează prea ușor. Imobilizarea prelungită bifează prima condiție. De aici riscul după operații mari, după fracturi sau în timpul unei boli care te ține la pat.

Călătoriile lungi cu avionul sau cu mașina, peste patru ore, încetinesc circulația la picioare și cresc riscul. Mai contribuie sarcina, contraceptivele cu estrogen, fumatul, obezitatea și cancerul, care face sângele mai gros. Există și persoane cu o predispoziție moștenită la cheaguri, numită trombofilie. La un pacient tânăr cu embolie repetată, fără un motiv evident, căutăm întotdeauna o astfel de cauză de fond și, uneori, un cancer ascuns.

Cât de periculoasă este embolia pulmonară?

Embolia pulmonară este una dintre cele mai frecvente cauze de deces cardiovascular care pot fi prevenite, după infarct și accident vascular. Gravitatea depinde de mărimea cheagului și de starea inimii. O embolie masivă, care blochează un trunchi arterial mare, poate opri inima în minute. Formele mici, în schimb, trec uneori aproape neobservate.

Vestea bună este că tratamentul corect schimbă radical prognosticul. Cu anticoagulare începută la timp, riscul de deces scade mult, iar majoritatea pacienților își recuperează plămânii. Pericolul real vine din întârziere. Am tratat cazuri în care diagnosticul a venit târziu, după ce cheagul crescuse, și am văzut diferența față de pacienții aduși în prima zi. Fiecare oră contează, fiindcă un al doilea cheag poate fi cel fatal.

Cum se pune diagnosticul de embolie pulmonară?

Pasul care confirmă boala este angio-CT-ul pulmonar, o tomografie cu substanță de contrast care arată direct cheagul în arteră. Până acolo, medicul evaluează probabilitatea clinică folosind scoruri validate, ca scorul Wells, alături de o analiză de sânge numită D-dimeri, care urcă atunci când în organism există cheaguri. Un D-dimer normal, la un pacient cu risc mic, exclude practic embolia și scutește de iradiere inutilă.

Electrocardiograma și ecografia cardiacă arată cât de mult suferă inima dreaptă, un indiciu de gravitate. La picior, o ecografie Doppler caută cheagul de pornire. La femeia însărcinată sau la cei cu alergie la contrast, se preferă alte metode, ca scintigrafia pulmonară. Important de reținut: când suspiciunea este mare și pacientul e instabil, anticoagularea se începe imediat, fără să se aștepte toate rezultatele.

Cum se tratează embolia pulmonară?

Baza tratamentului este anticoagularea, adică medicamentele care subțiază sângele și opresc creșterea cheagului. Astăzi se folosesc des anticoagulantele orale directe, comode fiindcă nu cer analize repetate de dozare. Tratamentul durează de regulă cel puțin trei luni, uneori toată viața, dacă riscul de recidivă rămâne ridicat. Organismul dizolvă singur cheagul vechi în săptămânile următoare.

În formele grave, cu tensiunea prăbușită, intră în joc tromboliza, un medicament care sparge rapid cheagul, sau extragerea lui printr-un cateter. La pacienții care nu pot primi anticoagulant, se montează uneori un filtru în vena cavă, ca să oprească alte cheaguri spre plămân. Decizia se ia în funcție de gravitate. Cazurile ușoare se pot trata chiar și la domiciliu, cu monitorizare atentă, în timp ce formele instabile cer terapie intensivă.

Se poate preveni embolia pulmonară?

Da, și prevenția contează cel mai mult la persoanele cu risc cunoscut. După operații mari sau în spitalizările lungi, pacienții primesc injecții cu heparină și ciorapi de compresie, măsuri care reduc mult riscul de cheag. Mobilizarea precoce după intervenție ajută la fel de mult ca medicația.

În viața de zi cu zi, regulile sunt simple. La drumurile lungi, te ridici și miști gleznele la fiecare oră, bei apă și eviți statul nemișcat ore în șir. Renunțarea la fumat, controlul greutății și mișcarea regulată scad riscul pe termen lung. Femeile care iau contraceptive și au antecedente de cheaguri ar trebui să discute alternativele cu medicul. Pe cei care au avut deja o embolie îi învățăm să recunoască semnele unei recidive și să nu întârzie controlul.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Sună la 112 imediat dacă apare lipsă de aer bruscă, durere puternică în piept, leșin sau dacă tușești cu sânge. Aceleași semne, mai ales după o operație recentă, o imobilizare sau o călătorie lungă, cer evaluare urgentă, nu așteptare acasă. Un picior umflat și dureros pe o singură parte merită și el verificat repede.

Pentru evaluarea riscului de tromboză, pentru urmărirea după o embolie sau pentru o opinie cardiologică, la Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de cardiologie cu Dr. Florinel Samuel Barbu. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente