Pe scurt: enterocolita este inflamația intestinului subțire și a colonului, cu diaree, dureri de burtă și, adesea, vărsături. Cauza este de obicei o infecție, virală sau bacteriană. La majoritatea oamenilor trece de la sine în 2-5 zile. Cel mai mare pericol este deshidratarea, mai ales la copii și vârstnici. Cheia tratamentului este rehidratarea corectă. Mai jos găsești cauzele, semnele, dieta și tratamentul.
Ce este enterocolita?
Enterocolita este inflamația mucoasei intestinului subțire și a intestinului gros, adică a colonului. Când inflamația prinde și stomacul, vorbim de gastroenterocolită, termenul popular fiind viroză sau toxiinfecție digestivă. Indiferent de nume, mecanismul este același: intestinul iritat nu mai absoarbe corect apa.
De aici vine diareea, semnul central al bolii. Pierderea de lichide și de săruri prin scaun și prin vărsături explică și cele mai multe complicații. La adultul sănătos, enterocolita este de regulă o boală trecătoare, supărătoare dar fără urmări. La copilul mic, la vârstnic și la persoanele cu boli cronice, ea poate deveni serioasă tocmai din cauza deshidratării, motiv pentru care aceste categorii cer mai multă atenție.
Care sunt simptomele enterocolitei?
Semnul principal este diareea, adesea apoasă și repetată. La ea se adaugă, în grade diferite, durerea abdominală sub formă de crampe și, frecvent, vărsăturile, mai ales la început.
Pe lângă acestea, pacienții descriu adesea și alte manifestări:
- greață și lipsa poftei de mâncare;
- febră sau frisoane, dacă infecția este mai agresivă;
- balonare și zgomote intestinale;
- slăbiciune și oboseală, din cauza pierderii de lichide.
Important este să recunoști semnele de deshidratare, care schimbă gravitatea situației: sete intensă, gură uscată, urină puțină și închisă la culoare, amețeală la ridicare. La copil, semnale de alarmă sunt plânsul fără lacrimi, lipsa scutecelor ude și somnolența. În cabinetul nostru din Mioveni, exact aceste semne ne spun dacă un pacient se poate îngriji acasă sau are nevoie de evaluare urgentă.
Ce cauzează enterocolita?
Cele mai multe enterocolite sunt infecțioase. Cauza cea mai frecventă este virală, în special norovirusul la adulți și rotavirusul la copiii mici. Aceste viroze digestive apar des în mici epidemii, iarna și primăvara.
Pe lângă viruși, intervin și alte cauze:
- bacterii precum Salmonella, Escherichia coli sau Campylobacter, adesea prin alimente contaminate;
- toxiinfecții alimentare, după mâncare păstrată sau preparată necorespunzător;
- paraziți intestinali, mai rar;
- uneori, anumite medicamente sau iritarea intestinului din alte cauze.
Identificarea cauzei nu este mereu necesară. La un caz ușor, fără febră mare și fără sânge în scaun, tratamentul de susținere este suficient, indiferent de microbul implicat. Totuși, în formele severe sau prelungite, o coprocultură ajută la identificarea bacteriei și la alegerea tratamentului.
Cum se transmite și cum se previne enterocolita?
Enterocolitele infecțioase se transmit pe cale digestivă. Microbii ajung în corp prin mâini murdare, apă sau alimente contaminate, ori prin contactul cu o persoană bolnavă. De aici și denumirea de boală a mâinilor murdare, care explică de ce focarele apar des în colectivități.
Prevenția se bazează pe igienă și pe câteva reguli simple:
- spală-te des pe mâini, mai ales înainte de masă și după toaletă;
- spală bine fructele și legumele și gătește corect carnea;
- păstrează alimentele la frigider și evită-le pe cele lăsate mult la temperatura camerei;
- bea apă sigură, mai ales în călătorii.
Pentru rotavirus, principala cauză la sugari, există și un vaccin care reduce mult formele grave la copiii mici.
Cum se tratează enterocolita?
Tratamentul de bază nu este un medicament, ci rehidratarea. Pentru că pierderea de lichide și de săruri este principalul pericol, înlocuirea lor devine prioritatea numărul unu. La cele mai multe cazuri, atât este suficient.
Planul practic arată cam așa:
- bea lichide des, în cantități mici, de preferat soluții de rehidratare orală din farmacie;
- continuă alimentația cu mese ușoare, de îndată ce le tolerezi;
- folosește medicamentele pentru simptome doar la recomandarea medicului;
- antibioticele se dau doar în cazuri selectate, niciodată de rutină.
„Greșeala cea mai des întâlnită este oprirea completă a lichidelor de teama vărsăturilor", spune Dr. Bogdan-Eugen Gheorghe. „Am văzut, în anii de practică, deshidratări care s-ar fi evitat dând copilului câte o linguriță de soluție la fiecare câteva minute." Lichidele puține și dese sunt mai eficiente decât o cană băută dintr-o dată.
Ce mănânci când ai enterocolită?
Postul total nu mai este recomandat. Reluarea alimentației, imediat ce stomacul tolerează, ajută intestinul să se refacă mai repede. Alegerile contează însă, mai ales în primele zile.
Sunt mai bine tolerate alimentele simple și ușoare: orez fiert, banane, pâine prăjită, supe limpezi, carne slabă fiartă. Se evită temporar lactatele, prăjelile, dulciurile concentrate, cafeaua și alcoolul, care irită intestinul. Porțiile mici și dese se tolerează mai ușor decât mesele mari. Pe măsură ce scaunele se normalizează, dieta revine treptat la normal, cu reintroducerea legumelor fierte și a cărnii slabe. Important rămâne aportul de lichide, menținut pe tot parcursul bolii.
Cât durează enterocolita și când e periculoasă?
La majoritatea oamenilor, enterocolita virală trece repede. În 2-5 zile, diareea și vărsăturile se reduc treptat, iar pofta de mâncare revine. Formele bacteriene pot dura mai mult, uneori o săptămână, și pot avea simptome mai zgomotoase, cu febră mai înaltă și scaune mai dese. Recuperarea completă a tranzitului mai cere câteva zile.
Boala devine periculoasă atunci când apare deshidratarea sau când infecția este severă. Semnele care cer evaluare rapidă sunt scaunele cu sânge, febra mare, vărsăturile care nu permit nicio hidratare și semnele clare de deshidratare. La sugari, vârstnici și pacienții cu boli cronice, pragul de îngrijorare este mai jos, fiindcă deshidratarea se instalează mai repede.
Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?
Mergi la medic dacă diareea ține peste câteva zile fără ameliorare, dacă apare sânge în scaun, febră mare sau dureri abdominale intense. La fel, dacă nu reușești să te hidratezi din cauza vărsăturilor sau dacă apar semne de deshidratare. Pentru sugari și vârstnici, aceste semne cer evaluare cu atât mai repede. Nu amâna dacă starea generală se înrăutățește brusc sau dacă apare confuzie ori lipsă de urină.
La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de gastroenterologie cu Dr. Bogdan-Eugen Gheorghe, cu analizele necesare pentru a stabili cauza și tratamentul potrivit. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.
Întrebări frecvente
Cât durează o enterocolită?
Enterocolita virală trece de obicei în 2-5 zile, cu ameliorare treptată a diareei și a vărsăturilor. Formele bacteriene pot dura ceva mai mult. Dacă simptomele persistă peste o săptămână sau se agravează, este nevoie de o evaluare medicală.
Ce bei când ai enterocolită?
Cel mai bine sunt soluțiile de rehidratare orală din farmacie, băute des și în cantități mici. Sunt utile și supele limpezi și apa. Se evită băuturile foarte dulci, cafeaua și alcoolul, care pot agrava diareea.
Se dau antibiotice în enterocolită?
De regulă nu. Majoritatea enterocolitelor sunt virale și nu răspund la antibiotice. Acestea se folosesc doar în cazuri selectate, bacteriene, la recomandarea medicului. Administrate fără rost, antibioticele pot chiar prelungi unele forme.
Când e periculoasă deshidratarea?
Deshidratarea devine periculoasă când apar sete intensă, gură uscată, urină puțină și închisă, amețeli sau, la copil, plâns fără lacrimi și somnolență. Aceste semne cer hidratare rapidă și, deseori, evaluare medicală, mai ales la copii și vârstnici.
Ce mănânci după ce trece enterocolita?
Se revine treptat la alimentația obișnuită, începând cu mese ușoare: orez, banane, pâine prăjită, carne slabă fiartă. Lactatele și grăsimile se reintroduc mai târziu. Important este să continui hidratarea până la normalizarea completă a scaunelor.
Surse și lecturi suplimentare:
Conținut actualizat la .