Gastrită: cauze, simptome și tratament

Pe scurt: gastrita este inflamația mucoasei care căptușește stomacul. Poate fi acută, cu durere bruscă, sau cronică, instalată în luni de zile. Cea mai frecventă cauză este bacteria Helicobacter pylori, prezentă la peste jumătate dintre adulții la nivel mondial. Mai apare după antiinflamatoare, alcool sau stres major. Se manifestă prin durere în capul pieptului, greață, balonare și sațietate rapidă. Diagnosticul cere de obicei o endoscopie. Tratamentul ținteste cauza, iar majoritatea formelor se vindecă. Mai jos găsești cauzele, semnele și pașii de tratament.

Ce este gastrita?

Gastrita înseamnă inflamația mucoasei gastrice, stratul care protejează peretele stomacului de acidul produs pentru digestie. Când acest strat se irită sau se subțiază, acidul ajunge la țesutul de dedesubt și apare disconfortul. Termenul nu descrie o singură boală, ci o familie de afecțiuni cu cauze diferite.

Există două mari forme. Gastrita acută apare brusc și ține de obicei câteva zile, fiind legată adesea de un medicament, de alcool sau de o infecție recentă. Gastrita cronică se instalează lent, pe parcursul a luni sau ani, și poate trece neobservată multă vreme. Diferența contează, fiindcă forma cronică netratată poate subția mucoasa în timp. La pacienții pe care îi văd, această confuzie între cele două forme duce uneori la amânarea unei evaluări care s-ar fi cuvenit făcută mai devreme.

Care sunt simptomele gastritei?

Multe gastrite cronice nu dau niciun semn. Când apar, simptomele se concentrează în partea de sus a abdomenului. Durerea sau arsura din capul pieptului este cea mai cunoscută acuză, dar tabloul e mai variat.

Iată semnele pe care le întâlnesc cel mai des în cabinet:

• durere sau arsură în partea de sus a abdomenului, uneori mai intensă pe stomacul gol;
• greață, uneori cu vărsături;
• balonare și senzație de plin după câteva înghițituri;
• lipsa poftei de mâncare;
• eructații frecvente și gust neplăcut.

Unele semne cer atenție imediată. Vărsăturile cu sânge, scaunul negru ca smoala sau o durere foarte puternică indică o posibilă sângerare și necesită prezentare urgentă la spital. Acestea nu sunt simptome de așteptat acasă.

De ce apare gastrita?

La baza gastritei stă dezechilibrul dintre factorii care agresează mucoasa și cei care o protejează. Pe primul loc ca frecvență se află infecția cu Helicobacter pylori, o bacterie care colonizează stomacul și întreține o inflamație de durată. Multe persoane o poartă fără să știe, din copilărie.

Pe lângă bacterie, contribuie mai mulți factori. Antiinflamatoarele nesteroidiene, luate des sau în doze mari, slăbesc apărarea mucoasei. Alcoolul în exces irită direct peretele stomacului. Stresul fizic major, ca după o operație sau o arsură întinsă, poate declanșa o formă acută. Mai rar, sistemul imunitar atacă propria mucoasă, în gastrita autoimună, care se asociază cu deficitul de vitamina B12.

• infecția cu Helicobacter pylori, cauza dominantă a formelor cronice;
• antiinflamatoarele nesteroidiene și aspirina luate frecvent;
• consumul ridicat de alcool;
• stresul fiziologic sever din bolile grave;
• reacția autoimună împotriva celulelor stomacului.

Cum se pune diagnosticul de gastrită?

Diagnosticul pornește de la discuția despre simptome, medicamente și obiceiuri. Examenul clinic orientează, dar singur nu confirmă gastrita. Pentru certitudine este nevoie de investigații care privesc direct mucoasa și caută cauza.

Endoscopia digestivă superioară este metoda de bază. Printr-un tub subțire cu cameră, medicul vede mucoasa stomacului și poate preleva mici fragmente, biopsii, analizate apoi la microscop. Tot la endoscopie se poate testa prezența bacteriei Helicobacter pylori. Când endoscopia nu este necesară de la început, infecția se poate căuta și prin teste mai simple: testul respirator cu uree, analiza de antigen din scaun sau, mai rar, testul de sânge. Uneori se adaugă analize pentru anemie sau pentru deficitul de vitamina B12, mai ales dacă suspectăm o formă autoimună.

Cum se tratează gastrita?

Tratamentul nu este unic, fiindcă ținteste cauza din spate. Principiul comun este reducerea acidității, ca mucoasa iritată să aibă timp să se vindece. Restul se construieste în funcție de ce a provocat inflamația.

În practică, abordarea se așază pe câteva direcții:

• medicamente care scad secreția de acid, numite inhibitori de pompă de protoni, pe o durată stabilită de medic;
• tratament cu antibiotice, dacă se confirmă infecția cu Helicobacter pylori, în scheme combinate;
• oprirea sau înlocuirea antiinflamatoarelor care întrețin iritația;
• reducerea alcoolului și ajustarea alimentației;
• suplimentarea vitaminei B12 în formele autoimune cu deficit.

„În clinica noastră am văzut mulți pacienți care iau medicamente pentru aciditate ani la rând, fără ca nimeni să fi căutat bacteria din spate", spune Dr. Bogdan-Eugen Gheorghe. „Când eliminăm Helicobacter pylori, simptomele dispar de cele mai multe ori, iar tratamentul nesfârșit devine inutil." Eradicarea infecției se verifică apoi printr-un test de control.

Ce se poate mânca dacă ai gastrită?

Dieta nu vindecă gastrita singură, dar reduce iritația și ajută mucoasa să se refacă. Nu există o listă universală, fiindcă fiecare persoană tolerează diferit. Ideea practică este să eviți ce îți accentuează simptomele și să mănânci regulat, în porții mici.

Câteva repere se dovedesc utile la cei mai mulți pacienți:

• mese mici și dese, în loc de trei mese mari, ca stomacul să nu fie suprasolicitat;
• limitarea alimentelor foarte condimentate, prăjite sau acide, dacă produc disconfort;
• reducerea cafelei, a băuturilor carbogazoase și a alcoolului;
• evitarea mesei chiar înainte de culcare;
• renunțarea la fumat, care încetinește vindecarea mucoasei.

Aceste ajustări sprijină tratamentul medicamentos, dar nu îl înlocuiesc. Dacă bacteria este de vină, dieta singură nu rezolvă problema.

Ce complicații apar dacă gastrita nu este tratată?

Cele mai multe forme se vindecă fără urmări atunci când sunt tratate la timp. Problemele apar când inflamația rămâne nesupravegheată ani la rând. Gastrita cronică poate evolua și merită monitorizată, mai ales când cauza este Helicobacter pylori.

Pe termen lung, mucoasa iritată constant se poate eroda și forma ulcere, care uneori sângerează. Inflamația prelungită poate subția stratul protector, fenomen numit atrofie, și poate modifica celulele mucoasei. Aceste modificări cresc, în timp, riscul de cancer gastric, motiv pentru care infecția cu Helicobacter pylori este considerată un factor de risc oncologic. Forma autoimună poate duce la anemie prin lipsa vitaminei B12. Vestea bună este că aceste complicații se previn prin tratarea cauzei și prin control medical periodic.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Mergi la medic dacă durerea de stomac sau arsura ține mai mult de o săptămână, dacă revine des sau dacă apar greața și lipsa poftei de mâncare fără explicație. Nu amâna evaluarea atunci când iei frecvent antiinflamatoare și simți disconfort gastric. Semnele de alarmă, ca vărsăturile cu sânge, scaunul negru, scăderea în greutate sau dificultatea la înghițit, cer prezentare rapidă.

La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de gastroenterologie cu Dr. Bogdan-Eugen Gheorghe, cu testarea pentru Helicobacter pylori și endoscopia, atunci când e nevoie. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente