Helicobacter pylori: simptome, testare și tratament

Pe scurt: Helicobacter pylori este o bacterie care trăiește în mucoasa stomacului și infectează, la nivel mondial, aproximativ jumătate dintre oameni. De cele mai multe ori nu dă niciun simptom. La o parte dintre cei infectați produce însă gastrită cronică, ulcer gastric sau duodenal și, pe termen lung, crește riscul de cancer de stomac. Se ia de obicei în copilărie, în familie, prin salivă și pe cale digestivă. Se depistează printr-un test respirator, un test din scaun sau o endoscopie cu biopsie. Partea bună este că se poate elimina complet: o cură de una până la două săptămâni, cu un medicament care scade aciditatea și două antibiotice, vindecă infecția la marea majoritate a pacienților. Mai jos găsești cum se ia, ce simptome dă, cum se testează corect și ce presupune tratamentul.

Ce este Helicobacter pylori?

Helicobacter pylori este o bacterie în formă de spirală care s-a adaptat să supraviețuiască într-un loc în care aproape nimic altceva nu rezistă, mediul acid al stomacului. Ea se ascunde în stratul de mucus care căptușește peretele gastric și produce o substanță ce neutralizează acidul din jurul ei, ca să își creeze o zonă mai blândă în care să trăiască.

Multă vreme s-a crezut că ulcerul apare din cauza stresului, a cafelei sau a mâncării condimentate. În anii optzeci, doi cercetători australieni au arătat că adevăratul vinovat, în cele mai multe cazuri, este această bacterie, descoperire pentru care au primit ulterior premiul Nobel. A fost o schimbare majoră de perspectivă: multe ulcere nu mai sunt o boală de nervi, ci o infecție care se poate trata. Astăzi știm că H. pylori este una dintre cele mai răspândite infecții cronice de pe glob.

Cum se ia infecția

Infecția se dobândește de regulă în copilărie, iar sursa este aproape mereu o altă persoană. Bacteria trece de la om la om prin salivă și pe cale digestivă, de pildă prin tacâmuri, pahare sau mâncare împărțită, ori prin apă și alimente contaminate acolo unde condițiile de igienă sunt precare.

De cele mai multe ori totul se petrece în familie, între părinți și copii sau între frați, motiv pentru care membrii aceleiași case sunt uneori infectați împreună. La adult, riscul de a lua bacteria de la cineva este mult mai mic. Odată instalată, dacă nu este tratată, infecția rămâne de obicei toată viața, fiindcă sistemul imunitar nu reușește singur să o elimine. Asta nu înseamnă că toți cei infectați se vor îmbolnăvi, ci doar că poartă bacteria.

Ce simptome dă infecția

Cele mai multe persoane infectate nu simt absolut nimic și află întâmplător, cu ocazia unor investigații făcute pentru altceva. Când apar totuși semne, ele vin din iritarea și inflamația mucoasei stomacului.

Cel mai des este vorba despre un disconfort în capul pieptului, o durere surdă sau o arsură în partea de sus a abdomenului, o senzație de plin după mese mici, balonare, greață, eructații și scăderea poftei de mâncare. Aceste simptome seamănă cu cele din gastrită și se pot suprapune peste cele din reflux gastroesofagian, de aceea doar simptomele nu pot pune diagnosticul. Când bacteria a produs deja un ulcer, durerea are adesea un tipar legat de mese: la ulcerul duodenal apare pe stomacul gol sau noaptea și se calmează după ce mănânci.

Există și semne care cer atenție imediată, fiindcă pot arăta un ulcer complicat cu sângerare: scaunele negre ca smoala, vărsăturile cu sânge, scăderea neexplicată în greutate, oboseala marcată prin anemie sau vărsăturile persistente. În aceste situații nu se așteaptă, ci se merge de urgență la medic.

Legătura cu gastrita, ulcerul și cancerul gastric

Helicobacter pylori este principala cauză a gastritei cronice, adică a inflamației de durată a mucoasei stomacului. Pe acest fond de inflamație se pot forma ulcerele. Marea majoritate a ulcerelor duodenale și o bună parte dintre cele gastrice care nu sunt provocate de antiinflamatoare sunt legate de această bacterie.

Există și o legătură dovedită cu cancerul de stomac. Organizația Mondială a Sănătății încadrează H. pylori între factorii care pot cauza cancer, iar infecția de lungă durată crește riscul de cancer gastric și de un tip rar de limfom al stomacului. Trebuie spus însă clar: doar o mică parte dintre cei infectați ajung vreodată la cancer, iar cei mai mulți fac cel mult gastrită sau ulcer. Riscul crește când infecția durează zeci de ani și când există și alți factori, precum istoricul familial. Eliminarea bacteriei reduce acest risc, mai ales dacă se face din timp.

Cum se testează Helicobacter pylori?

Există mai multe metode, iar alegerea depinde de situație. Cele mai folosite sunt testele care nu necesită endoscopie, pentru că sunt simple și arată dacă infecția este activă chiar acum.

Testul respirator cu uree presupune să sufli într-un dispozitiv după ce înghiți o substanță specială: dacă bacteria este prezentă, apare o modificare măsurabilă în aerul expirat. Testul de antigen din scaun caută urme ale bacteriei într-o probă de scaun și este la fel de fiabil. Detaliile despre cum se recoltează corect o astfel de probă le găsești în articolul despre analiza de scaun. Testul de anticorpi din sânge este mai puțin util, fiindcă nu poate face diferența între o infecție actuală și una vindecată în trecut. Când medicul recomandă oricum o endoscopie, de exemplu la pacienți mai în vârstă sau cu semne de alarmă, se pot lua în timpul ei fragmente mici de mucoasă pentru analiză directă.

Un detaliu care schimbă totul: cu două săptămâni înainte de testul respirator sau de cel din scaun trebuie oprite medicamentele care scad aciditatea, iar antibioticele cu circa patru săptămâni înainte. În clinica noastră de gastroenterologie am observat că multe rezultate ies fals negative tocmai din acest motiv, pentru că bacteria se ascunde și testul arată curat deși infecția este acolo. De aceea pregătirea corectă înainte de test contează la fel de mult ca testul în sine.

Tratamentul infecției cu H. pylori

Infecția nu se tratează cu un singur antibiotic. Bacteria este destul de rezistentă, așa că se folosește o combinație, tocmai ca să nu îi lase nicio portiță de scăpare. Schema clasică, numită triplă, cuprinde un medicament care scade puternic aciditatea, un inhibitor de pompă de protoni, alături de două antibiotice, de obicei amoxicilină și claritromicină, luate în paralel timp de 10 până la 14 zile.

Acolo unde rezistența la claritromicină este mare, medicul alege o schemă cvadruplă, care adaugă bismut și un alt antibiotic, precum metronidazolul. Indiferent de schemă, regula de aur este să iei tratamentul până la ultima pastilă, chiar dacă te simți bine după câteva zile. O cură luată pe jumătate nu doar că nu vindecă, dar învață bacteria să reziste la antibiotice, iar a doua încercare devine mai grea. Pe parcurs pot apărea efecte trecătoare, ca un gust metalic, greață sau scaune moi.

„Cel mai frecvent motiv pentru care tratamentul dă greș nu este bacteria, ci cura luată incomplet", spune Dr. Bogdan-Eugen Gheorghe, medic specialist gastroenterolog. „Le explic mereu pacienților că cele două antibiotice și medicamentul pentru aciditate lucrează împreună. Dacă renunți la unul dintre ele mai devreme, ai șanse mari să rămâi cu infecția și cu o bacterie mai greu de tratat data viitoare."

Ce ajută în alimentație și acasă

Aici merită pusă o întrebare pe care o aud des: se poate scăpa de Helicobacter pylori cu remedii naturale, fără antibiotice? Răspunsul cinstit este nu. Niciun aliment, ceai sau leac din bătrâni nu elimină singur bacteria. Antibioticele rămân obligatorii, iar amânarea lor cu tratamente naturiste nu face decât să lase infecția să lucreze mai departe.

Ce spun totuși dovezile despre unele ajutoare? Există cercetări care sugerează că germenii de broccoli, bogați în sulforafan, și anumite probiotice pot reduce puțin numărul de bacterii sau pot face cura de antibiotice mai ușor de suportat, scăzând efectele secundare. Sunt însă un sprijin în plus, nu un înlocuitor al tratamentului. Despre miere, propolis sau ceai verde ca vindecare a infecției nu există dovezi solide. În schimb, câteva lucruri chiar contează: renunțarea la fumat și la alcool, care încetinesc vindecarea mucoasei, prudența cu antiinflamatoarele luate pe cont propriu și o alimentație care nu îți accentuează arsurile. Acestea ajută confortul și vindecarea, dar în jurul tratamentului corect, nu în locul lui.

Se vindecă definitiv? Ce este reinfectarea

Da, în cele mai multe cazuri infecția se vindecă definitiv după o cură corectă, iar acest lucru se confirmă printr-un test de control. Dacă prima schemă nu reușește, de obicei din cauza rezistenței la antibiotice, medicul trece la o a doua, diferită de prima, care rezolvă majoritatea situațiilor rămase.

După ce bacteria a fost eliminată, reinfectarea la adult este rară în zonele cu igienă bună, de ordinul câtorva procente sau mai puțin. Ea devine mai probabilă acolo unde condițiile sanitare sunt precare sau când în familie mai există persoane infectate netratate. De aceea, uneori, se discută testarea și tratarea partenerilor de viață sau a membrilor apropiați ai familiei, mai ales dacă simptomele revin.

Când mergi la medic

Un consult de gastroenterologie este util când ai un disconfort de stomac care ține de săptămâni, arsuri sau dureri în capul pieptului care revin, un ulcer cunoscut în trecut sau un istoric familial de cancer gastric. Merită discutată testarea și înainte de a începe un tratament de durată cu antiinflamatoare, precum și atunci când apare o anemie prin lipsă de fier fără o cauză clară.

Prezentarea trebuie să fie imediată dacă apar semnele de alarmă: scaune negre, vărsături cu sânge, scădere rapidă în greutate sau vărsături care nu se opresc. Acestea nu se tratează acasă și nu suportă amânare.

La Adiant Medical din Mioveni, un medic gastroenterolog poate stabili dacă simptomele tale vin de la Helicobacter pylori sau au altă cauză, poate alege testul potrivit și schema de tratament adaptată, apoi verifică prin test de control că bacteria a fost eliminată. Poți vedea și celelalte consultații disponibile pe pagina de gastroenterologie.

Întrebări frecvente