Migrenă: cauze, simptome și tratamentul crizei

Pe scurt: migrena este o boală neurologică, nu o simplă durere de cap. Se manifestă prin crize repetate de durere pulsatilă, de obicei pe o singură parte a capului, însoțită frecvent de greață și de sensibilitate la lumină și la zgomot. O criză netratată poate ține de la câteva ore până la trei zile. La o parte dintre oameni, durerea este anunțată de aură, adică tulburări de vedere sau furnicături care preced atacul cu câteva minute. Migrena nu se vindecă definitiv, însă crizele se pot rări și scurta mult prin tratamentul potrivit și prin evitarea factorilor declanșatori. Mai jos găsești fazele unei crize, tipurile de migrenă, cauzele reale, cum se pune diagnosticul și ce tratamente chiar funcționează.

Ce este migrena?

Migrena este o afecțiune neurologică ce provoacă atacuri repetate de durere de cap intensă, alături de alte simptome precum greața și sensibilitatea la stimuli. Nu este o durere banală de oboseală, ci rezultatul unei activări anormale a unor rețele de nervi și substanțe din creier, care declanșează durerea și fenomenele care o însoțesc.

Multă vreme s-a crezut că totul pleacă de la vasele de sânge care se dilată. Astăzi știm că mecanismul este mai ales neurologic: apare un val de activitate electrică pe suprafața creierului, se eliberează substanțe inflamatorii, iar nervul trigemen transmite semnalul de durere. De aceea migrena este considerată o boală a creierului, nu doar a vaselor. Faptul că este frecventă nu o face banală, pentru că poate scoate omul din activitate zile întregi.

Fazele unei crize de migrenă

O criză de migrenă nu apare din senin. La mulți oameni ea se desfășoară în etape, deși nu toată lumea le trece pe toate. Recunoașterea acestor faze ajută la luarea tratamentului cât mai devreme, când este cel mai eficient.

Prima etapă este prodromul. Poate începe cu câteva ore sau chiar cu o zi înainte de durere, prin oboseală, iritabilitate, poftă de dulce, căscat repetat sau senzație de balonare. Urmează, la o parte dintre oameni, aura, cu acele tulburări de vedere care se retrag în mai puțin de o oră. Apoi lovește durerea propriu-zisă, faza cea mai grea. La final vine postdromul: omul rămâne stors, cu mintea încețoșată și o epuizare ca după o furtună, care poate dura încă o zi.

Migrenă cu aură și migrenă fără aură

Cele mai frecvente două forme sunt migrena fără aură și migrena cu aură. Diferența stă în prezența unor simptome neurologice de avertizare, aura, care apar înainte sau la începutul durerii.

Migrena fără aură este cea mai des întâlnită. Durerea începe treptat, este pulsatilă, adesea pe o singură parte, și se agravează la efort. Migrena cu aură adaugă, la aproximativ unul din trei pacienți, semne de avertizare: puncte luminoase, linii în zigzag, o pată oarbă în câmpul vizual sau furnicături care urcă dinspre mână spre față. Aura durează de regulă între cinci minute și o oră și se retrage complet. Chiar dacă impresionează, aura tipică nu este periculoasă în sine, însă orice tulburare de vedere sau amorțeală nouă merită lămurită de un medic, ca să se excludă alte cauze. Furnicăturile și amorțeala pot avea, de altfel, multe explicații, discutate pe larg în articolul despre amorțeala mâinilor.

Ce simptome dă migrena?

Semnul central este durerea de cap intensă, tipic pulsatilă, ca o bătaie de tobă în tâmplă sau în jurul ochiului. De cele mai multe ori prinde o singură jumătate a capului, dar poate fi și pe ambele părți, mai ales la copii. Efortul fizic, chiar și urcatul scărilor, o agravează.

Durerea rareori vine singură. O însoțesc greața și uneori vărsăturile, sensibilitatea la lumină, la zgomot și, la unii, la mirosuri. Omul caută instinctiv o cameră întunecoasă și liniștită. Pot apărea amețeli, vedere încețoșată și dificultăți de concentrare. Amețeala și senzația de instabilitate au explicații variate, prezentate separat în ghidul despre amețeală și vertij. Tocmai fiindcă simptomele sunt atât de variate, migrena este uneori confundată cu o banală durere de cap și tratată superficial ani la rând.

Cauze și factori declanșatori

Migrena nu are o cauză unică, ci apare la persoane cu o predispoziție, de obicei moștenită, atunci când creierul este mai sensibil la anumiți stimuli. Componenta genetică este puternică: cine are un părinte cu migrenă are un risc crescut de a o dezvolta la rândul lui.

Peste această predispoziție se adaugă factorii declanșatori, care variază mult de la om la om. Cei mai frecvenți sunt stresul și relaxarea bruscă de după el, somnul dezechilibrat, mesele sărite, deshidratarea și consumul de alcool. La femei, scăderea estrogenului dinaintea menstruației este un declanșator clasic, motiv pentru care migrena e de trei ori mai frecventă la femei. Contribuie și luminile puternice, mirosurile intense, schimbările de vreme și, la unii, anumite alimente. Cheia nu este să elimini totul de teamă, ci să îți identifici propriii factori cu ajutorul unui jurnal al crizelor. În clinica noastră de neurologie am observat că majoritatea pacienților își găsesc doi sau trei declanșatori proprii după doar câteva săptămâni de notat.

Cum se pune diagnosticul de migrenă?

Diagnosticul de migrenă este, în cele mai multe cazuri, clinic. Se pune pe baza descrierii crizelor și a examenului neurologic, fără să fie nevoie de analize sau de imagistică pentru a-l confirma. Nu există un test de sânge sau o radiografie care să arate migrena.

Medicul întreabă cât de des apar crizele, cât durează, cum este durerea, ce o declanșează și ce o ameliorează, dacă există aură și ce alte simptome o însoțesc. Un jurnal al durerilor de cap, ținut câteva săptămâni, este de mare ajutor. Investigațiile precum tomografia sau rezonanța magnetică nu se fac de rutină, ci doar când apar semnale de alarmă: o durere de cap nouă și diferită după 50 de ani, cea mai puternică durere din viață apărută brusc, febră, semne neurologice care nu trec ori dureri care se agravează constant. Un consult de neurologie lămurește dacă este vorba de migrenă sau de altceva.

Tratamentul crizei și tratamentul de fond

Tratamentul migrenei are două direcții: oprirea crizei atunci când apare și, la cei cu atacuri frecvente, un tratament de fond care să le rărească. Cele două se completează, nu se exclud.

Pentru criză, luată cât mai devreme, funcționează antiinflamatoarele nesteroidiene și paracetamolul în formele ușoare, iar în cele moderate și severe triptanii, medicamente special create pentru migrenă. Un antiemetic ajută la greață și la absorbția celorlalte pastile. Important este să nu se abuzeze de analgezice, fiindcă folosirea prea frecventă întreține o durere de cap de rebound.

„Când crizele apar de mai multe ori pe lună sau sunt foarte severe, tratamentul de fond schimbă cu adevărat viața pacientului", explică Dr. Laura-Elena Macinic, medic specialist neurolog. „Folosim medicamente luate zilnic, precum unele betablocante, topiramatul sau amitriptilina, iar în cazurile rezistente există și terapii mai noi. Scopul nu este să dispară orice durere, ci să scadă numărul de zile cu migrenă și intensitatea lor." Alegerea tratamentului de fond ține cont de celelalte boli, de vârstă și, la femei, de planurile de sarcină.

Ce poți face acasă pentru a preveni crizele

Multe crize se pot preveni prin obiceiuri stabile, iar aceste măsuri au uneori un efect comparabil cu al medicamentelor de fond. Ideea de bază este regularitatea: creierul migrenos nu iubește schimbările bruște.

Un program de somn constant, cu ore fixe de culcare și trezire inclusiv în weekend, ajută mult. La fel contează mesele la ore regulate, fără să sari peste ele, și o hidratare bună pe parcursul zilei. Mișcarea regulată, de intensitate moderată, reduce frecvența crizelor, în timp ce sedentarismul o crește. Gestionarea stresului, prin tehnici de relaxare, respirație sau exerciții simple de conștientizare, țintește cel mai frecvent declanșator. Un jurnal în care notezi crizele, somnul, mesele și ciclul menstrual te ajută să îți descoperi tiparele și să eviți exact ce ți se potrivește ție.

Migrenă sau durere de cap de tensiune?

Cea mai frecventă confuzie este între migrenă și cefaleea de tip tensiune, adică durerea de cap obișnuită, legată de oboseală și de încordare. Distincția schimbă tratamentul și modul de a preveni durerile.

Durerea de tip tensiune este de obicei bilaterală, resimțită ca o presiune sau o bandă strânsă în jurul capului, de intensitate ușoară spre moderată, și nu se agravează la efort. Migrena, în schimb, este mai des pe o singură parte, pulsatilă, mai intensă, se înrăutățește la mișcare și vine la pachet cu greață și cu sensibilitate la lumină și la zgomot. O migrenă îl scoate pe om din activitate, în timp ce o cefalee de tensiune, deși neplăcută, permite de obicei continuarea zilei. Când durerile de cap sunt frecvente sau își schimbă tiparul, un consult clarifică despre ce este vorba.

Când mergi la medic

Un consult de neurologie este util când durerile de cap sunt frecvente, îți afectează activitatea sau te obligă să iei des analgezice. Merită programare și când crizele își schimbă caracterul, devin mai intense ori nu mai răspund la tratamentul obișnuit.

Anumite situații cer însă evaluare rapidă, uneori de urgență: o durere de cap apărută brusc și extrem de puternică, cea mai severă din viață, o durere însoțită de febră mare și înțepenirea cefei, de confuzie, de tulburări de vorbire, de slăbiciune într-o parte a corpului sau de o tulburare de vedere care nu trece. Acestea nu sunt migrenă tipică și trebuie verificate imediat.

La Adiant Medical din Mioveni, un medic neurolog poate stabili dacă durerile tale de cap sunt migrenă sau au altă cauză și îți poate construi un plan pentru criză și pentru prevenție. Poți vedea lista completă de servicii medicale disponibile pentru evaluarea și urmărirea afecțiunilor neurologice.

Întrebări frecvente