Neutrofile mărite: cauze, simptome și tratament

Pe scurt: neutrofilele mărite, adică o valoare peste aproximativ 7.700 pe microlitru la adult, poartă numele de neutrofilie. Neutrofilele sunt cele mai numeroase globule albe și primele care ajung la locul unei infecții bacteriene. Cauza cea mai frecventă, de departe, este o infecție sau o inflamație, dar și un efort fizic mare, stresul, fumatul ori un tratament cu cortizon pot ridica temporar valoarea. Neutrofilia nu se tratează ca atare, ci se tratează cauza, iar numărul coboară singur. Rareori, o valoare care rămâne mare luni de zile ține de o boală a măduvei osoase. Mai jos afli ce înseamnă cifra de pe hemoleucogramă, ce valori sunt normale și când e nevoie de o nouă analiză.

Ce înseamnă neutrofile mărite pe analize?

Neutrofilele sunt tipul de globule albe cu rol de primă linie în apărarea împotriva bacteriilor. Se formează în măduva osoasă, circulă câteva ore prin sânge și pornesc rapid spre orice zonă cu infecție sau leziune, unde înghit și distrug microbii. Sunt cele mai numeroase leucocite, între 40 și 60 la sută din total la adult, așa că o creștere a lor trage în sus și numărul total de globule albe.

Când numărul lor depășește pragul de referință, laboratorul notează pe buletin neutrofilie, sau, mai simplu, neutrofile crescute. Uneori termenul folosit este leucocitoză cu neutrofilie, pentru că cele două merg de obicei împreună. Valoarea se citește mereu în context. Contează dacă ai avut febră, o rană, un efort intens sau o boală cronică, nu doar cifra în sine.

Valori de referință: cât e normal și de la cât sunt crescute

La adult, numărul absolut de neutrofile se situează în general între 1.500 și 7.000 pe microlitru de sânge, ceea ce înseamnă aproximativ 40 până la 60 la sută din leucocitele totale. Peste această limită, de regulă în jur de 7.500 până la 7.700 pe microlitru, vorbim de neutrofilie. Pragurile exacte diferă ușor de la un laborator la altul, în funcție de aparat, așa că te uiți întotdeauna la coloana cu valori de referință tipărită pe propriul buletin.

Pe hemoleucogramă apar de obicei două cifre pentru neutrofile: numărul absolut de neutrofile, în mii pe microlitru, și procentul din totalul leucocitelor. Un procent crescut nu înseamnă automat un număr mare în cifre reale. Dacă limfocitele au scăzut în același timp, procentul de neutrofile poate părea ridicat fără ca numărul lor real să fie peste normal. De aceea medicul se uită mereu la numărul absolut de neutrofile, singurul care confirmă o neutrofilie adevărată.

Analiza care detaliază fiecare tip de globulă albă se numește formulă leucocitară. Ea arată exact care linie celulară a crescut, iar în cazul neutrofilelor poate semnala și prezența unor forme tinere, nesegmentate, împinse mai devreme din măduvă. Această deviere spre stânga, cum o numesc medicii, apare tipic în infecțiile bacteriene active.

Cauzele neutrofilelor crescute

Cauza cea mai frecventă, la orice vârstă, este o infecție bacteriană. Amigdalita, pneumonia, o infecție urinară sau un abces mobilizează măduva să trimită neutrofile suplimentare în sânge, iar valoarea urcă în câteva ore. Inflamația fără microb, de pildă după o arsură, o intervenție chirurgicală sau într-o boală reumatică, produce aceeași reacție. Aceste două situații, infecția și inflamația, acoperă marea majoritate a cazurilor.

Există și creșteri fără legătură cu vreo boală. Un efort fizic intens, o emoție puternică, durerea sau chiar stresul unei analize pot ridica trecător neutrofilele, printr-un simplu redistribuit al celulelor lipite de pereții vaselor. Fumatul de durată menține valori ușor crescute în mod cronic. Sarcina, mai ales în ultimele luni, ridică și ea în mod normal numărul de neutrofile. Unele medicamente au același efect: cortizonul, adică glucocorticoizii de tipul prednisonului sau al medrolului, litiul și factorii de creștere folosiți după chimioterapie cresc deliberat neutrofilele.

Mai rar, o neutrofilie mare și persistentă, care nu se explică printr-o infecție, ridică suspiciunea unei boli a măduvei osoase. Leucemia mieloidă cronică și alte neoplasme mieloproliferative produc un exces de neutrofile pe cont propriu, adesea însoțit de modificări ale celorlalte linii celulare și de o splină mărită. Guta, poliartrita reumatoidă și afecțiunile tiroidiene inflamate se numără și ele printre cauzele mai puțin obișnuite. Distincția dintre o creștere reactivă, banală, și una de cauză medulară o face medicul, pornind de la cât de mare este valoarea și de cât timp se menține.

Neutrofile mărite la copil față de adult

La nou-născut, neutrofilele sunt în mod normal foarte crescute în primele zile de viață, apoi scad, iar linia dominantă devine, pentru câțiva ani, cea a limfocitelor. Din acest motiv, valorile de referință la copil se citesc pe grile de vârstă, nu după pragul adultului. La un nou-născut de câteva zile, o astfel de cifră este normală.

La copilul mai mare, ca și la adult, o neutrofilie nouă indică aproape întotdeauna o infecție bacteriană în desfășurare. Febra, o durere localizată sau o stare generală alterată, alături de valoarea crescută, orientează medicul spre sursa infecției. Fără febră și fără alte semne, o creștere ușoară după un plâns prelungit, un efort sau o emoție nu are, de obicei, nicio semnificație de boală. Medicul urmărește evoluția în timp, nu o singură cifră izolată.

Simptome asociate neutrofiliei

Neutrofilele crescute nu produc, prin ele însele, niciun simptom. Nu simți valoarea de pe hemoleucogramă. Ceea ce resimți aparține bolii care a determinat creșterea. Într-o infecție bacteriană apar febra, frisoanele, durerea localizată, roșeața sau puroiul, iar aceste semne sunt cele care te trimit la analize, nu neutrofilia în sine.

Atunci când creșterea ține de o boală cronică a sângelui, tabloul este diferit și se instalează lent. Semnele de alarmă sunt oboseala care nu trece săptămâni la rând, scăderea în greutate fără o explicație, transpirațiile abundente din timpul nopții, o senzație de presiune în partea stângă sus a abdomenului, dată de splina mărită, și sângerările sau vânătăile apărute ușor. Combinația dintre o valoare mare, persistentă, și aceste semne generale este cea care cere o evaluare hematologică amănunțită, nu cifra izolată de pe un singur buletin.

Investigații și analize suplimentare

Primul pas, la fel ca pentru orice modificare a hemoleucogramei, este repetarea analizei după una până la două săptămâni, în afara unui episod acut de boală. Multe neutrofilii legate de o infecție sau de un efort dispar în acest interval, fără nicio altă investigație. Dacă există semne clare de infecție, medicul caută și tratează sursa, iar valoarea coboară pe măsură ce infecția se vindecă.

Când valoarea rămâne crescută la analize repetate, fără o cauză evidentă, medicul completează tabloul. Frotiul de sânge, citit la microscop, arată dacă neutrofilele au un aspect normal sau dacă apar forme tinere și anormale. Proteina C reactivă și VSH măsoară nivelul inflamației. La o suspiciune de boală medulară, mai ales dacă și celelalte linii celulare sunt modificate sau splina este mărită, se adaugă analize specializate, cum sunt testul molecular pentru leucemia mieloidă cronică și, în cazuri selectate, examinarea măduvei osoase. Marea majoritate a pacienților nu ajung însă la aceste investigații, pentru că valoarea se normalizează după o simplă reevaluare. Am observat, în consultațiile de hematologie, că mulți pacienți trimiși pentru neutrofile crescute au, de fapt, o infecție trecută cu vederea, iar cifra revine în parametri la a doua analiză.

Cum se tratează neutrofilele crescute?

Neutrofilia nu se tratează ca atare, pentru că este un semn, nu o boală de sine stătătoare. Se tratează cauza, iar numărul de neutrofile revine singur la normal. Într-o infecție bacteriană, tratamentul potrivit, adesea un antibiotic prescris de medic, rezolvă infecția, iar valoarea coboară în zilele următoare. Într-o inflamație sau după o intervenție, valoarea scade pe măsură ce țesutul se vindecă.

Dacă neutrofilele au crescut din cauza unui medicament, cum este cortizonul, medicul decide dacă tratamentul se menține sau se ajustează, în funcție de motivul pentru care a fost prescris. Nu întrerupi niciodată din proprie inițiativă un tratament cu cortizon. Atunci când investigațiile confirmă o boală a măduvei osoase, planul îl stabilește hematologul și depinde de diagnosticul exact și de stadiu. Unele forme cer doar monitorizare periodică, altele au nevoie de terapii țintite. În toate aceste situații, ținta nu este cifra de pe buletin, ci boala din spatele ei.

Când e cazul să mergi la medic?

Mergi la medic dacă neutrofilele rămân mari la două analize succesive, la câteva săptămâni distanță, fără o infecție recentă care să explice creșterea. Ceri o evaluare mai rapidă când valoarea este foarte mare sau când o însoțesc febra care nu cedează, oboseala persistentă, scăderea în greutate, transpirațiile nocturne sau o durere în partea stângă sus a abdomenului. Aceste combinații merită o programare, nu o amânare.

La Adiant Medical poți face hemoleucograma și o consultație de hematologie cu Dr. Viola-Maria Popov, care citește rezultatul în context, alături de vârstă, simptome și celelalte valori din analize. Vezi și articolul despre neutrofile scăzute, situația opusă, sau despre leucocite mărite, precum și lista completă de servicii medicale. O interpretare corectă a buletinului liniștește în cele mai multe cazuri și evită investigații de care nu ai nevoie.

Întrebări frecvente