Neutrofile scăzute: ce înseamnă, cauze și tratament

Pe scurt: neutrofilele scăzute, numite medical neutropenie, înseamnă un număr redus de globule albe din categoria care ne apără cel mai des de bacterii. La un adult, numărul absolut de neutrofile se situează normal între 1.500 și 8.000 pe microlitru de sânge, iar sub 1.500 vorbim de neutropenie. Multe cazuri sunt ușoare, trecătoare și fără niciun simptom, descoperite întâmplător la o hemoleucogramă. Când scăderea e mare, sub 500, crește riscul de infecții serioase. Mai jos găsești ce cauze au neutrofilele scăzute, cât de gravă este fiecare formă, cum se pune diagnosticul și cum se tratează.

Ce înseamnă neutrofile scăzute?

Neutrofilele sunt cel mai numeros tip de globule albe. Se produc în măduva osoasă și circulă prin sânge ca o poliție de prima linie: când o bacterie pătrunde în organism, ele ajung primele la locul infecției și o distrug. Fără un număr suficient de neutrofile, corpul rămâne descoperit tocmai în fața microbilor de zi cu zi.

Pe buletinul de analize, valoarea care contează se numește numărul absolut de neutrofile. La un adult sănătos, el stă între 1.500 și 8.000 pe microlitru de sânge. Când coboară sub 1.500, laboratorul consemnează neutropenie, însă gradul scăderii schimbă totul. Între 1.000 și 1.500 este o formă ușoară, fără urmări practice. Între 500 și 1.000 vorbim de o formă moderată. Sub 500 apare neutropenia severă, cea care cere atenție reală, fiindcă la acest nivel o infecție banală se poate agrava rapid.

Procent sau număr absolut: care contează

Pe buletin apar două cifre pentru neutrofile: procentul din totalul globulelor albe și numărul absolut. Mulți se sperie când văd procentul sub valoarea de referință, deși de multe ori numărul absolut e perfect normal. Se poate și invers. Medicul citește mereu numărul absolut, nu procentul, pentru că doar el spune câte neutrofile ai efectiv într-un microlitru de sânge.

Un exemplu simplu ajută. Dacă ai puține globule albe în total, dar majoritatea sunt neutrofile, procentul iese mare, chiar dacă numărul lor real e mic. La o viroză se întâmplă des ca procentul de neutrofile să scadă pentru că limfocitele cresc, fără ca asta să însemne o problemă de măduvă. Așa că, dacă ai găsit doar un procent scăzut pe analiză, caută pe același buletin valoarea numărul absolut de neutrofile. Ea decide dacă e cazul să te îngrijorezi.

Simptome

În sine, neutropenia nu doare și nu se vede. Formele ușoare și moderate nu dau absolut niciun semn, iar pacientul află despre ele doar când primește rezultatul unei analize cerute pentru altceva. Se simțea perfect sănătos, așa că vestea îl surprinde.

Semnele apar de fapt prin infecțiile pe care corpul nu le mai stăpânește. Cel mai frecvent semnal este febra care revine des sau nu cedează. Se adaugă durerile în gât, aftele și rănile din gură care se vindecă greu, infecțiile repetate ale pielii și o oboseală neobișnuită. La un pacient cu neutropenie severă, febra este considerată o urgență, chiar dacă în rest se simte bine, fiindcă poate fi primul și singurul semn al unei infecții care avansează. Această situație are un nume, neutropenie febrilă, și cere evaluare imediată.

Cauze frecvente

Cea mai banală cauză este o infecție virală recentă. O gripă, o viroză sau alte infecții obișnuite scad temporar neutrofilele, iar valorile revin singure în una, două săptămâni, pe măsură ce te vindeci. Aceasta este și cea mai des întâlnită situație în practică.

Urmează medicamentele. Multe pot scădea neutrofilele, de la chimioterapie și unele antibiotice până la medicamente pentru tiroidă, antiinflamatoare sau anumite antiepileptice. Chimioterapia este cauza cea mai cunoscută și cea mai previzibilă, fiindcă afectează direct măduva. Lista mai cuprinde bolile autoimune precum lupusul, deficitul de vitamina B12 sau acid folic, infecțiile bacteriene severe care consumă rapid neutrofilele și, mai rar, afecțiuni ale măduvei osoase. Există și o formă benignă, moștenită, întâlnită mai des la persoanele de origine africană sau din bazinul mediteranean, în care neutrofilele stau natural sub media obișnuită, fără niciun risc de infecție.

Când devin periculoase

Riscul nu vine din cifra în sine, ci din cât de jos a coborât și din cauza care a produs scăderea. O persoană cu 1.300 de neutrofile după o viroză duce o viață complet normală și nici nu simte nevoia să facă ceva special. Peste 1.000, riscul de infecție rămâne practic neschimbat față de o persoană sănătoasă.

Sub 500 situația se schimbă. La acest nivel, apărarea împotriva bacteriilor slăbește mult, iar o infecție care la altcineva ar fi banală poate deveni gravă în câteva ore. În practica de hematologie se vede des cum pacienții se sperie de o singură valoare mică văzută pe o analiză, deși era o scădere ușoară după o răceală. De aceea o neutropenie nou descoperită se confirmă printr-o a doua recoltare și se citește alături de context, nu izolat pe o foaie. Cifra din acea zi contează mai puțin decât tendința în timp și decât cauza din spate.

Cum se pune diagnosticul

Primul pas este hemoleucograma completă cu formulă leucocitară, o analiză de sânge obișnuită care numără globulele albe și le împarte pe categorii. Din ea se calculează numărul absolut de neutrofile, valoarea care decide totul. Dacă iese scăzută, medicul cere de multe ori și un frotiu de sânge, adică examinarea celulelor la microscop, care arată dacă mai sunt și alte anomalii.

Urmează discuția cu pacientul și examenul clinic. Medicul întreabă despre infecții recente, medicamente, antecedente în familie și simptome, apoi caută ganglioni măriți sau o splină crescută. Foarte util este să repeți hemoleucograma la câteva săptămâni, pentru că o scădere trecătoare după o viroză se corectează singură. Când scăderea persistă sau este severă, se adaugă teste pentru vitamina B12, acid folic, boli autoimune și infecții, iar în cazuri rare, când suspiciunea cade pe măduvă, se recomandă o puncție medulară, o recoltare din osul bazinului care arată cum se produc celulele sangvine.

Tratament

Vestea bună este că multe forme nu cer niciun tratament îndreptat spre neutrofile. Când scăderea vine dintr-o viroză, valorile revin singure și e nevoie doar de o analiză de control după câteva săptămâni. Dacă vinovat este un medicament, oprirea sau înlocuirea lui, făcută doar la recomandarea medicului, rezolvă de obicei problema.

Tratamentul se îndreaptă mereu spre cauză. Un deficit de vitamina B12 se corectează cu suplimente, o boală autoimună se tratează prin controlul bolii de fond, iar o infecție bacteriană activă cere antibiotic. La pacienții cu neutropenie severă, mai ales cei aflați în chimioterapie, medicul poate folosi factori de creștere care stimulează măduva să producă mai multe neutrofile, cum este filgrastimul. Neutropenia febrilă se tratează în spital, cu antibiotice administrate rapid, fără să se aștepte toate rezultatele. Pentru orice pacient cu valori scăzute, se recomandă igiena atentă a mâinilor, evitarea aglomerațiilor în perioadele de risc și prezentarea imediată la medic la orice febră.

Ce ajută cu adevărat și ce sunt doar mituri

Pe forumuri circulă multe sfaturi despre cum să crești neutrofilele acasă, de la ceaiuri până la suplimente „pentru imunitate". Merită spus cinstit: niciun ceai și niciun aliment nu ridică direct numărul de neutrofile. Marketingul din jurul „întăririi imunității" nu are acoperire când vine vorba de o cifră concretă din hemoleucogramă.

Ce ajută cu adevărat e mai puțin spectaculos. O alimentație echilibrată, cu suficient acid folic și vitamina B12 din legume verzi, ouă, carne și lactate, dă măduvei materia primă ca să producă celule sănătoase. Când scăderea vine chiar dintr-un deficit de B12 sau acid folic, corectarea lui rezolvă problema, iar aici suplimentul chiar contează. În rest, singurul lucru care schimbă valorile este tratarea cauzei: oprirea medicamentului vinovat, vindecarea infecției, controlul unei boli autoimune. Până atunci, ce stă în puterea ta e să reduci riscul de infecție: spală des mâinile, evită aglomerațiile în perioadele cu valori foarte mici și mergi la medic la orice febră. O singură valoare mică postată pe un forum nu spune nimic fără cauză și fără a doua analiză.

Când e cazul să mergi la medic?

Programează o consultație dacă o analiză de rutină îți arată neutrofile scăzute, dacă faci infecții repetate, febre care revin des sau răni în gură care se vindecă greu. O hemoleucogramă cu formulă leucocitară, repetată la nevoie, lămurește în câteva ore cât de mult au scăzut neutrofilele și dacă e ceva ce cere investigat mai departe.

Mergi imediat la camera de gardă dacă ai o neutropenie cunoscută, mai ales severă, și apare febra, frisonul sau o stare care se agravează rapid. Pentru interpretarea unei neutropenii descoperite la analize, poți face la Adiant o consultație de hematologie cu Dr. Viola-Maria Popov. Vezi și lista completă de servicii medicale.

Întrebări frecvente