Pe scurt: ritmul cardiac normal la adultul în repaus este între 60 și 100 de bătăi pe minut. Când inima bate prea repede, prea rar sau neregulat, vorbim despre o aritmie. Unele tulburări de ritm sunt banale și trec de la sine, altele, precum fibrilația atrială, cresc riscul de accident vascular. Senzația de palpitații, amețeala sau leșinul cer evaluare. Diagnosticul se sprijină pe electrocardiogramă și pe monitorizarea Holter. Tratamentul merge de la medicamente până la ablația prin cateter. Mai jos găsești cauzele, semnele de alarmă și momentul în care trebuie să ceri ajutor.
Ce este ritmul cardiac normal?
Inima are un stimulator natural, nodul sinusal, un mănunchi de celule din atriul drept care declanșează fiecare bătaie. Impulsul electric coboară apoi prin căi bine definite și face mușchiul cardiac să se contracte ordonat. La adultul sănătos, în repaus, frecvența este între 60 și 100 de bătăi pe minut.
Aceste valori nu sunt fixe pentru toată lumea. Un sportiv antrenat poate avea 45 de bătăi pe minut fără nicio problemă, fiindcă inima lui pompează eficient. În somn ritmul scade, la efort sau emoții urcă spre 150 și revine apoi singur. Important este să fie regulat și să se adapteze la nevoile corpului. Când această ordine se strică, frecvența ori regularitatea se modifică, iar pacientul simte adesea ceva neobișnuit în piept.
Care sunt semnele unei aritmii?
Cel mai frecvent simptom este palpitația: senzația că inima sare, bate cu putere sau aleargă fără motiv. Mulți o descriu ca pe un fluture în piept sau o lovitură scurtă în gât. Alteori apar amețeala, lipsa de aer la efort mic sau o oboseală care nu se explică prin altceva.
Semnele care cer evaluare rapidă sunt mai zgomotoase. Leșinul sau senzația de leșin iminent, durerea în piept însoțită de bătăi neregulate și dispneea bruscă nu trebuie ignorate. La pacienții cu fibrilație atrială, pulsul devine complet neregulat, fără niciun tipar. În clinica noastră de cardiologie din Mioveni am observat că mulți oameni ajung târziu, fiindcă au pus palpitațiile pe seama stresului sau a cafelei. Uneori chiar asta este cauza, însă numai un consult lămurește lucrurile.
Ce cauzează tulburările de ritm cardiac?
Aritmiile au cauze foarte diferite. Unele apar pe o inimă perfect sănătoasă, declanșate de cafea în exces, alcool, lipsa somnului, deshidratare sau febră. Acestea sunt de obicei trecătoare și dispar odată ce înlături factorul declanșator.
Alte tulburări de ritm trădează o problemă de fond. Hipertensiunea arterială lăsată necontrolată ani la rând îngroașă pereții inimii și pregătește terenul pentru fibrilație atrială. Boala coronariană, valvele defecte, glanda tiroidă hiperactivă și dezechilibrele de potasiu sau magneziu modifică și ele activitatea electrică. Vârsta contează: după 65 de ani, riscul de fibrilație atrială crește vizibil. De aceea, când descoperim o aritmie, căutăm întotdeauna ce o întreține, nu tratăm doar bătaia neregulată în sine.
Cum se pune diagnosticul unei aritmii?
Punctul de plecare este electrocardiograma, o investigație simplă, nedureroasă, care durează sub un minut. Ea înregistrează activitatea electrică a inimii și prinde aritmia, dacă aceasta este prezentă chiar în acel moment. Problema apare când tulburarea de ritm vine și pleacă, fiindcă o electrocardiogramă obișnuită surprinde doar o felie scurtă de timp.
Aici intervine monitorizarea Holter. Pacientul poartă un aparat mic timp de 24 sau 48 de ore, uneori mai multe zile, iar dispozitivul înregistrează fiecare bătaie din viața de zi cu zi. Așa prindem aritmiile rare, care scapă la consultul de cabinet. La nevoie se adaugă ecocardiografia, care arată structura inimii, și analize de sânge pentru tiroidă și electroliți. Combinația dintre ele arată ce fel de aritmie este și cât de periculoasă poate fi pentru pacient.
Cum se tratează tulburările de ritm cardiac?
Tratamentul depinde de tipul aritmiei și de riscul pe care îl aduce. Multe extrasistole, acele bătăi în plus care sperie pacientul, nu cer decât liniștire și corectarea obiceiurilor: mai puțină cafea, somn suficient, renunțarea la energizante. În aceste situații, inima nu are nimic bolnav.
Când aritmia este reală și deranjantă, intră în joc medicamentele. Betablocantele încetinesc ritmul prea rapid, iar antiaritmicele readuc bătaia la normal. La pacienții cu fibrilație atrială, piesa centrală a tratamentului este anticoagulantul, un medicament care subțiază sângele și scade riscul de accident vascular cerebral, principala complicație de temut. Doza și alegerea exactă se fac individual, fiindcă fiecare inimă și fiecare pacient au particularitățile lor.
Ce este ablația cardiacă?
Ablația prin cateter este o procedură care țintește chiar sursa aritmiei. Medicul introduce un cateter subțire printr-o venă de la nivelul coapsei și îl ghidează până în inimă. Acolo, prin căldură sau prin frig, distruge punctele minuscule de țesut care produc impulsurile electrice anormale. Pacientul este de obicei treaz sau ușor sedat, iar intervenția durează câteva ore.
Pentru anumite aritmii, mai ales tahicardiile rapide și unele forme de fibrilație atrială care nu răspund la medicamente, ablația oferă șanse bune de vindecare de durată. Nu este potrivită pentru orice tulburare de ritm și decizia se ia după o evaluare atentă. Recuperarea este în general rapidă, cu o spitalizare scurtă. La 65 de ani sau mai mult, indicația se cântărește cu grijă, ținând cont de starea generală și de celelalte boli.
Cum îți poți proteja ritmul cardiac?
Multe aritmii pot fi prevenite sau ținute sub control prin obiceiuri sănătoase. Tensiunea arterială menținută sub 130 cu 80 mmHg, greutatea normală și mișcarea regulată protejează inima și scad riscul de fibrilație atrială. Cinci porții de legume și fructe pe zi și reducerea sării ajută în aceeași direcție.
Alcoolul în cantitate mare și fumatul declanșează aritmii, așa că limitarea lor contează mult. Cofeina merită urmărită: la unii oameni două cești de cafea nu schimbă nimic, la alții provoacă palpitații clare. Somnul de calitate și gestionarea stresului completează tabloul. Dacă ai deja o boală de inimă sau hipertensiune, controalele cardiologice periodice prind din timp orice schimbare de ritm, înainte ca aceasta să devină o problemă serioasă.
Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?
Mergi de urgență sau sună la 112 dacă apar durere în piept cu bătăi neregulate, leșin, dificultate severă de respirație sau un puls foarte rapid care nu se liniștește. Aceste semne pot anunța o aritmie periculoasă și nu trebuie urmărite acasă. La fel, o senzație bruscă de slăbiciune pe o jumătate de corp cere apel imediat la 112, fiindcă poate fi un accident vascular legat de fibrilația atrială.
Pentru palpitații care revin, oboseală inexplicabilă sau pentru un control de rutină al inimii, la Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de cardiologie cu electrocardiogramă și, la nevoie, monitorizare Holter, alături de Dr. Gabriel Nicusor Stanica. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.
Întrebări frecvente
Ce frecvență a inimii este normală în repaus?
La adultul în repaus, ritmul cardiac normal este între 60 și 100 de bătăi pe minut. La sportivii antrenați, valori de 45 până la 55 de bătăi pe minut sunt sănătoase, fiindcă inima lor pompează mai eficient. Important este ca ritmul să fie regulat și să urce firesc la efort, apoi să revină singur.
Palpitațiile sunt mereu periculoase?
Nu. Cele mai multe palpitații sunt benigne și apar din cauza cafelei, a stresului, a oboselii sau a lipsei de somn. Devin un motiv de îngrijorare când se însoțesc de leșin, durere în piept, lipsă severă de aer sau când pulsul este complet neregulat. În aceste cazuri, ceri evaluare medicală fără să amâni.
De ce este periculoasă fibrilația atrială?
În fibrilația atrială, atriile inimii nu se mai contractă ordonat, iar sângele tinde să stagneze și să formeze cheaguri. Un astfel de cheag poate ajunge la creier și produce un accident vascular cerebral. De aceea, tratamentul cu anticoagulant este adesea esențial, dincolo de controlul ritmului în sine.
Ce este monitorizarea Holter?
Holterul este un aparat mic pe care pacientul îl poartă 24 sau 48 de ore, uneori mai multe zile. El înregistrează fiecare bătaie a inimii în timpul activităților obișnuite. Spre deosebire de electrocardiograma de cabinet, care surprinde doar câteva secunde, Holterul prinde aritmiile rare care apar și dispar pe parcursul zilei.
Ablația vindecă aritmia definitiv?
Pentru anumite tahicardii și forme de fibrilație atrială, ablația prin cateter oferă șanse bune de vindecare de durată. Rezultatul depinde de tipul aritmiei și de starea inimii. Uneori este nevoie de o a doua procedură. Decizia se ia după o evaluare atentă, deoarece ablația nu este potrivită pentru orice tulburare de ritm.
Surse și lecturi suplimentare:
- WHO - Cardiovascular diseases fact sheet
- NICE NG196 - Atrial fibrillation: diagnosis and management
- MSD Manuals - Overview of arrhythmias
Conținut actualizat la .
