Consultatie de neurologie pentru scleroza multipla la Adiant Medical Mioveni, evaluarea primelor simptome

Scleroză multiplă: simptome și tratament

La Adiant Medical din Mioveni (Str. Radu Cel Frumos nr. 3), Dr. Laura-Elena Macinic explică pe scurt scleroza multipla: o boală în care sistemul imunitar atacă mielina nervilor, cu pusee și simptome care variază de la o persoană la alta.

LM
Articol verificat medical de Dr. Laura-Elena Macinic, medic specialist neurolog la Adiant Medical Mioveni. Actualizat: .

Pe scurt: scleroza multiplă este o boală în care sistemul imunitar atacă teaca de mielină ce protejează nervii din creier și măduva spinării. Afectează aproximativ 2,8 milioane de oameni în lume, apare cel mai des între 20 și 40 de ani și este de 2 până la 3 ori mai frecventă la femei. Primele semne pot fi o vedere încețoșată la un ochi, amorțeli sau oboseală neobișnuită. Nu există încă un tratament care să vindece boala, dar medicamentele moderne încetinesc evoluția și reduc puseele. Mai jos găsești simptomele, modul de diagnostic și opțiunile de tratament.

Ce este scleroza multiplă?

Scleroza multiplă este o boală cronică a sistemului nervos central. Aici, sistemul imunitar atacă din greșeală mielina, învelișul gras care izolează fibrele nervoase și grăbește transmiterea semnalelor. Când mielina se deteriorează, mesajele dintre creier și restul corpului circulă mai greu sau se blochează de tot.

Locul unde se produce leziunea, numită placă, decide ce simptom apare. O placă pe nervul optic tulbură vederea. Una pe măduvă slăbește un picior. Această împrăștiere a leziunilor în spațiu și în timp dă numele bolii. Forma cea mai întâlnită, aproape 85 din 100 de cazuri la debut, este cea recurent-remisivă, cu pusee urmate de perioade de liniște. La un sfert de oameni apar amorțeli sau furnicături printre primele semne, iar la mulți, oboseala vine înaintea oricărui alt simptom vizibil.

Care sunt primele simptome ale sclerozei multiple?

Semnele variază mult de la o persoană la alta, fiindcă depind de zona afectată. Multă lume începe cu o tulburare de vedere la un singur ochi: imagine încețoșată, durere la mișcarea globului ocular, culori care par spălăcite. Această inflamație a nervului optic, numită nevrită optică, este uneori primul indiciu, cu mult înaintea diagnosticului.

Alte semne frecvente sunt amorțelile sau furnicăturile la mâini și picioare, slăbiciunea musculară, problemele de echilibru și o oboseală apăsătoare, care nu trece după somn. Apar și tulburări de concentrare sau de memorie, ușoare la început. Un detaliu util: căldura agravează temporar simptomele, de aceea o baie fierbinte sau o zi caniculară pot face vederea mai slabă pentru câteva ore, fără ca boala să fi progresat.

Imagine RMN cerebral cu leziuni de scleroza multipla, evaluata de medic neurolog la Adiant Medical Mioveni
Leziunile (plăcile) de demielinizare apar pe imaginea RMN ca zone luminoase în substanța albă a creierului.

Ce cauzează scleroza multiplă?

Cauza exactă rămâne necunoscută, însă boala apare din întâlnirea mai multor factori. La bază stă o predispoziție genetică: a avea o rudă apropiată cu scleroză multiplă crește riscul, fără să îl facă o certitudine. Peste această predispoziție acționează declanșatori din mediu.

Cel mai bine documentat factor este infecția cu virusul Epstein-Barr, cel care dă mononucleoza. Studii ample arată că aproape toți pacienții au fost expuși la acest virus, deși marea majoritate a celor infectați nu vor face niciodată boala. Se adaugă deficitul de vitamina D, fumatul și faptul că boala e mai frecventă pe măsură ce te depărtezi de ecuator. La noi în clinică explic mereu un lucru important: scleroza multiplă nu este o boală pe care o iei de la cineva și nu se transmite prin contact.

Cum se pune diagnosticul de scleroză multiplă?

Nu există un singur test care să spună da sau nu. Diagnosticul se pune adunând mai multe dovezi, după criterii internaționale numite criteriile McDonald. Pasul central este rezonanța magnetică, RMN-ul, care arată plăcile de demielinizare ca pete luminoase în substanța albă a creierului și a măduvei.

Medicul completează imaginea cu o examinare neurologică atentă și, în multe cazuri, cu o puncție lombară. Analiza lichidului cefalorahidian caută benzile oligoclonale, niște proteine prezente la majoritatea pacienților. Uneori se adaugă potențialele evocate, un test care măsoară cât de repede circulă semnalul pe nervul optic. Diagnosticul cere răbdare: trebuie demonstrat că leziunile s-au produs în locuri diferite și la momente diferite, ceea ce poate însemna câteva luni de urmărire.

Cum se tratează scleroza multiplă?

Tratamentul are trei direcții. În puseul acut, când un simptom nou se instalează rapid, se dau corticosteroizi în doze mari, de obicei câteva zile, ca să stingă inflamația și să scurteze episodul. Aceștia nu schimbă cursul bolii pe termen lung, dar ajută recuperarea după criză.

A doua direcție, cea mai importantă, este terapia care modifică evoluția bolii. Sunt medicamente, unele injectabile, altele sub formă de pastile sau perfuzii, care reduc frecvența puseelor și încetinesc apariția de leziuni noi. Alegerea se face individual, în funcție de forma bolii și de cât de activă este. A treia direcție tratează simptomele care rămân: oboseala, spasticitatea, durerile, tulburările de mers. Aici, kinetoterapia și recuperarea fac o diferență reală în viața de zi cu zi.

Se poate trăi normal cu scleroză multiplă?

Da, majoritatea oamenilor cu scleroză multiplă duc o viață activă, lucrează și își întemeiază o familie. Boala nu scurtează dramatic durata vieții, iar speranța de viață este apropiată de a populației generale. Evoluția diferă mult: unii au pusee rare și ușoare ani la rând, alții acumulează dizabilitate mai repede.

Câteva obiceiuri ajută la menținerea formei. Renunțarea la fumat încetinește progresia, mișcarea regulată păstrează forța și echilibrul, iar un nivel corect de vitamina D pare să fie de folos. Am tratat pacienți care, sub o terapie potrivită începută devreme, au rămas stabili mulți ani. Sprijinul psihologic contează la fel de mult ca medicamentul, fiindcă o boală cronică apasă și pe minte, nu doar pe corp.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Programează o consultație neurologică dacă observi o vedere brusc încețoșată la un ochi, amorțeli sau furnicături care durează mai multe zile, o slăbiciune neobișnuită într-un membru sau probleme noi de echilibru. Aceste semne nu înseamnă automat scleroză multiplă, dar merită evaluate, mai ales când persistă peste 24 de ore.

La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de neurologie cu Dr. Laura-Elena Macinic, cu trimitere către RMN atunci când este nevoie. Un diagnostic pus devreme și o terapie începută la timp schimbă mult evoluția pe termen lung. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente

Scleroza multiplă este ereditară?

Nu se moștenește direct, ca o boală genetică simplă. Există însă o predispoziție: dacă un părinte sau un frate are scleroză multiplă, riscul tău crește față de populația generală, dar rămâne mic în cifre absolute. Cei mai mulți copii ai unui pacient nu vor face niciodată boala. Mediul, infecțiile și stilul de viață cântăresc cel puțin la fel de mult ca genele.

Se vindecă scleroza multiplă?

Deocamdată nu există un tratament care să vindece boala. În schimb, terapiile moderne care modifică evoluția reduc numărul de pusee, încetinesc apariția de leziuni noi și ajută pacientul să își păstreze funcțiile mulți ani. Cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât rezultatele pe termen lung sunt mai bune.

Care este diferența dintre puseu și progresie?

Puseul este un simptom nou sau o agravare care durează cel puțin 24 de ore, apoi se atenuează parțial sau total. Progresia înseamnă acumularea lentă și constantă de dizabilitate, fără episoade clare. Forma recurent-remisivă, cea mai frecventă la debut, merge cu pusee. La unii pacienți, după ani, boala trece într-o fază progresivă.

Pot face sport cu scleroză multiplă?

Da, iar mișcarea este chiar recomandată. Exercițiul fizic moderat, adaptat formei tale, ajută la menținerea forței musculare, a echilibrului și a stării de spirit. Singura grijă este căldura, fiindcă efortul intens care ridică temperatura corpului poate accentua temporar oboseala sau alte simptome. O pauză și hidratarea rezolvă acest disconfort, fără urmări asupra bolii.

Sarcina agravează scleroza multiplă?

În general nu. La multe femei, puseele se răresc în timpul sarcinii, mai ales în ultimul trimestru. Există un risc ușor crescut de puseu în primele luni după naștere, care se gestionează cu medicul. Boala nu afectează fertilitatea și nu se transmite copilului. Planificarea sarcinii împreună cu neurologul ajută la ajustarea tratamentului înainte de concepție.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Scleroza multiplă necesită diagnostic și urmărire de specialitate. Pentru simptome neurologice noi sau persistente, adresează-te unui medic neurolog. La Adiant Medical din Mioveni poți programa o consultație neurologică pentru evaluare și plan de tratament.