Spondiloză cervicală: cauze, simptome și tratament

Pe scurt: Spondiloza cervicală este o boală degenerativă a coloanei cervicale, prin care discurile intervertebrale și articulațiile mici ale gâtului se uzează cu vârsta, provocând durere de ceafă, redoare matinală și, la unii pacienți, furnicături sau slăbiciune în braț. Este una dintre cele mai frecvente cauze de durere cronică de gât la adulții peste 40 de ani, iar radiografiile arată semne de uzură la peste jumătate dintre persoanele trecute de 50 de ani, chiar și la cele fără nicio durere. Tratamentul inițial este aproape mereu conservator: kinetoterapie, antiinflamatoare și, la nevoie, infiltrații. Chirurgia rămâne rezervată cazurilor cu compresie nervoasă severă și confirmată imagistic. la cabinetul de specialitate, Dr. Dumitru-Catalin Stoian, medic primar ortopedie, explică mai jos cauzele, semnele de alarmă și pașii tratamentului pentru spondiloza cervicală.

Spondiloza cervicală pe scurt

Spondiloza cervicală este o boală degenerativă a coloanei cervicale. Discurile intervertebrale, articulațiile mici și structurile din jur se uzează treptat, de obicei pe fondul înaintării în vârstă. La nivelul discurilor apare o pierdere de apă și de elasticitate, discul se aplatizează, iar articulațiile vecine preiau o parte mai mare din efortul de susținere a capului. Pe marginea vertebrelor pot apărea osteofite, niște excrescențe osoase mici, care uneori îngustează spațiul prin care trec rădăcinile nervoase.

Procesul e, în mare parte, o consecință firească a îbătrânirii țesutului. Studiile imagistice arată semne de spondiloză cervicală la peste jumătate dintre adulții trecuți de 50 de ani, chiar și la cei fără nicio durere. Diferența dintre a avea modificări pe o radiografie și a avea o boală care chiar deranjează ține de gradul de îngustare a canalului spinal sau a găurilor de conjugare, de rigiditatea musculară asociată și de sensibilitatea individuală la durere.

Există trei tablouri clinice principale, care se pot suprapune: durerea axială de ceafă (cea mai frecventă și, de obicei, cea mai puțin gravă), radiculopatia cervicală, atunci când un nerv e comprimat și durerea iradiază spre braț, și, rar, mielopatia cervicală, când e afectată chiar măduva spinării, cu tulburări de mers și de coordonare fină a mâinilor. Recunoașterea tabloului clinic corect schimbă complet felul în care se abordează tratamentul.

Simptome frecvente

Cel mai frecvent semn e durerea de ceafă. Se agravează spre finalul zilei sau după ce stai mult timp în aceeași poziție, de exemplu la birou sau la volan, și se amelioreză la repaus. Redoarea matinală a gâtului, cu mișcări limitate în primele minute după trezire, e de asemenea obișnuită.

Când o rădăcină nervoasă e comprimată de un osteofit sau de un disc bombat, durerea nu mai rămâne doar la ceafă. Iradiază spre umăr, braț și, uneori, până în degete, urmând traseul nervului afectat. Se pot adăuga furnicături, amorțeală sau o scădere a forței la nivelul mâinii, mai evidentă la mișcări fine, precum încheiatul nasturilor.

Cefaleea cu punct de plecare occipital, adică din zona de sub ceafă, apare frecvent și poate fi confundată cu o migrenă obișnuită. Unii pacienți acuză și pocnituri sau un cracat perceptibil la mișcarea capului, fără ca acestea să fie, prin ele însele, un semn de gravitate.

Câteva semne, însă, merită evaluate rapid, pentru că sugerează afectarea măduvei spinării: dificultăți la mers, cu senzația de nesiguranță sau de „picioare grele”; stângăcie nou apărută la mâini, de exemplu la scris sau la încheiat nasturi; și, mai rar, tulburări de control al sfincterelor. Acestea nu se amână.

Cauze și factori de risc

Vârsta rămâne cel mai important factor de risc. Procesul de uzură a discurilor intervertebrale și a articulațiilor cervicale se accentuează după 40 de ani și devine aproape universal după 60 de ani. Genetica influențează cât de repede și cât de sever se instalează modificările la fiecare persoană.

Activitățile care presupun poziții prelungite ale gâtului accelerează uzura: lucrul la calculator cu ecranul poziționat greșit, privitul îndelungat în telefon cu bărbia în piept, meseriile care cer flexia repetată a gâtului. Traumatismele vechi la nivelul coloanei cervicale, chiar și cele suferite cu mulți ani în urmă, pot lăsa în urmă modificări degenerative mai pronunțate.

Fumatul afectează circulația la nivelul discurilor intervertebrale și le grăbește deshidratarea, iar excesul de greutate adaugă o solicitare suplimentară asupra întregii coloane. Munca fizică grea, mai ales cea care implică ridicarea de greutăți deasupra capului sau vibrațiile transmise coloanei, e asociată cu forme mai timpurii de boală. Un istoric familial de boli degenerative articulare crește, la rândul lui, probabilitatea de a dezvolta spondiloză cervicală la o vârstă relativ mai tânără. La clinica tratăm și alte afecțiuni structurale ale coloanei, precum scolioza la adulți, care pot coexista sau se pot confunda inițial cu spondiloza.

Diagnostic: consult și imagistică

Diagnosticul pornește de la un istoric amănunțit: unde e localizată durerea, dacă iradiază, ce o agravează și ce o amelioreză, de cât timp există problema și dacă au apărut semne neobișnuite, precum stângăcia la mâini sau dificultăți la mers. Urmează un examen clinic complet, în care medicul verifică mobilitatea gâtului, forța musculară la brațe și mâini, reflexele și sensibilitatea, ca să stabilească dacă există sau nu o componentă neurologică.

Radiografia de coloană cervicală e, de obicei, prima investigație și poate arăta îngustarea spațiilor discale și prezența osteofitelor. Când există suspiciunea unei radiculopatii sau a unei mielopatii, sau când tratamentul conservator nu dă rezultate în câteva săptămâni, rezonanța magnetică oferă o imagine mult mai clară a discurilor, a rădăcinilor nervoase și a măduvei spinării.

la cabinetul de specialitate, un consult de ortopedie poate stabili încă din prima vizită dacă tabloul clinic corespunde unei dureri simple de ceafă sau dacă există elemente care justifică o investigație imagistică suplimentară. Așa se evită atât subdiagnosticarea, cât și investigațiile inutile.

Tratament: de la kinetoterapie la operație

Pentru majoritatea pacienților, tratamentul inițial e conservator și dă rezultate bune într-un interval de patru până la șase săptămâni. Kinetoterapia, cu exerciții de mobilizare, întărire a muscularturii gâtului și corectare posturală, rămâne piatra de temelie a tratamentului. Antiinflamatoarele nesteroidiene, luate pe perioade scurte, ajută la controlul durerii și al inflamației locale. Căldura sau gheața ajută și ele, după preferință.

Un guler cervical moale poate calma o durere intensă pe termen scurt, dar folosirea lui prelungită nu e recomandată, fiindcă slăbește musculatura gâtului și întreține problema în loc s-o rezolve. Când durerea sau radiculopatia nu răspund la măsurile de mai sus, infiltrațiile cu cortizon la nivelul articulațiilor mici sau epidurale pot reduce semnificativ inflamația și pot da o fereastră de recuperare mai confortabilă pentru kinetoterapie.

„În clinica noastră de ortopedie din zonă, marea majoritate a pacienților cu spondiloză cervicală se ameliorează fără operație”, explică Dr. Dumitru-Catalin Stoian, medic primar ortopedie. „De cele mai multe ori, cheia e constanța în kinetoterapie și corectarea posturii de zi cu zi, nu doar tratamentul din perioadele de durere acută. Recomand intervenția chirurgicală doar atunci când există o compresie nervoasă clară, confirmată imagistic, cu simptome care nu cedează sau care se agravează progresiv.”

Chirurgia rămâne o soluție pentru cazurile selectate: compresie nervoasă severă și confirmată imagistic, cu simptome neurologice progresive sau cu afectare a măduvei spinării, care nu răspund la tratamentul conservator după o perioadă rezonabilă. Procedurile variază de la decompresie cu fuziune la nivelul discului afectat până la tehnici de decompresie posterioară. Alegerea depinde de nivelul afectat și de tabloul clinic al fiecărui pacient.

Riscurile bolii netratate

La majoritatea pacienților, spondiloza cervicală rămâne o problemă de durere și disconfort, fără să pună viața în pericol. Totuși, dacă radiculopatia cervicală e ignorată ani de zile, durerea și amorțeala din braț pot deveni cronice, iar forța musculară a mâinii poate scădea progresiv, cu impact asupra activităților zilnice, de la scris la gătit.

Situația cea mai serioasă, deși mai rară, e mielopatia cervicală, în care îngustarea canalului spinal ajunge să afecteze măduva spinării. Netratată, mielopatia poate evolua spre tulburări de mers tot mai pronunțate, pierderea îndemânării mâinilor și, în cazuri avansate, tulburări de control al sfincterelor. Evoluția e, de obicei, lentă, dar poate deveni ireversibilă dacă intervenția chirurgicală e amânată prea mult după apariția semnelor clare de afectare medulară. Dacă tulburările de control al sfincterelor apar brusc, însoțite de dureri de spate joase, merită exclusă și o cauză complet diferită, la nivel lombar: sindromul de coadă de cal, o urgență neurochirurgicală separată de spondiloza cervicală.

Un risc mai puțin discutat e cel al imobilizării compensatorii. Pacienții care evită orice mișcare a gâtului, de teamă că vor agrava durerea, ajung, paradoxal, să dezvolte o redoare și mai mare și o musculatură mai slabă. Așa se întreține cercul vicios al bolii.

Când e cazul să mergi la medic?

Un consult de ortopedie e util dacă durerea de ceafă persistă mai mult de câteva săptămâni, dacă iradiază spre umăr sau braț, sau dacă apar furnicături ori amorțeală la mână. Merită programare și dacă durerea nu răspunde la măsuri simple, precum repausul relativ, căldura locală sau antiinflamatoarele obișnuite din farmacie.

Cere o evaluare de urgență dacă observi dificultăți nou apărute la mers, stângăcie neobișnuită la mâini, de exemplu la scris sau la încheiat nasturi, sau tulburări de control al sfincterelor apărute odată cu durerea de gât. Aceste semne pot sugera afectarea măduvei spinării.

la cabinetul de specialitate poți discuta simptomele cu Dr. Dumitru-Catalin Stoian de la specialitatea Ortopedie, care stabilește dacă durerea are o cauză mecanică simplă sau dacă e nevoie de investigații suplimentare. Vezi lista completă de servicii medicale.

Întrebări frecvente