Tahicardie: cauze, simptome și tratament

Pe scurt: tahicardia înseamnă o inimă care bate prea repede, peste 100 de bătăi pe minut în repaus. Uneori e o reacție normală la efort, emoții sau febră. Alteori vine dintr-o tulburare de ritm care cere evaluare. Apare brusc o senzație de palpitații, bătăi rapide în piept, uneori amețeală sau lipsă de aer. Mai jos găsești tipurile de tahicardie, cauzele, semnele de alarmă și tratamentul.

Ce este tahicardia?

Tahicardia este o frecvență cardiacă mai mare decât normal. La un adult în repaus, inima bate de obicei între 60 și 100 de ori pe minut. Peste această limită vorbim despre tahicardie. Nu orice puls accelerat este o boală.

Inima crește ritmul firesc atunci când urci scările, când faci sport sau când ești speriat. Acesta este răspunsul normal al organismului la o cerere mai mare de oxigen. Problema apare când inima bate repede fără un motiv evident, în repaus, sau când ritmul devine haotic. În aceste cazuri, accelerarea pornește dintr-o tulburare a sistemului electric care comandă bătăile. Inima are un fel de stimulator natural, nodul sinusal, care trimite impulsuri ritmice. Când aceste impulsuri apar prea des sau dintr-un loc greșit, ritmul scapă de sub control și apare tahicardia patologică.

Ce tipuri de tahicardie există?

Tahicardia nu este o singură boală, ci o familie de tulburări de ritm. Medicii le împart după locul din inimă unde pornește ritmul rapid. Această clasificare contează pentru că tratamentul diferă mult de la un tip la altul.

Principalele forme întâlnite în practică sunt:

• tahicardia sinusală, accelerarea normală la efort, febră, stres sau anemie;
• fibrilația atrială, un ritm rapid și neregulat pornit din atriile inimii;
• flutterul atrial, un ritm rapid dar mai organizat decât fibrilația;
• tahicardia supraventriculară, accese bruște de bătăi foarte rapide și regulate;
• tahicardia ventriculară, o formă pornită din ventriculi, mai gravă, care cere evaluare urgentă.

Diferența dintre aceste forme nu se poate ghici după simptome. Doar electrocardiograma surprinde tiparul exact al ritmului și arată din ce parte a inimii pornește.

Care sunt simptomele tahicardiei?

Cel mai frecvent semn este senzația de palpitații. Pacientul simte inima bătând tare, repede sau neregulat în piept, uneori și în gât. Acest disconfort poate dura câteva secunde sau câteva ore.

Pe lângă palpitații, tahicardia poate da și alte manifestări:

• amețeală sau senzație de cap gol;
• lipsă de aer, mai ales la efort;
• durere sau presiune în piept;
• oboseală neobișnuită și slăbiciune;
• în formele severe, leșin sau senzație de leșin iminent.

Uneori tahicardia nu dă niciun simptom și este descoperită întâmplător, la o consultație. Asta nu o face mai puțin importantă. O fibrilație atrială tăcută, de pildă, poate trece neobservată, dar crește riscul de accident vascular cerebral. De aceea o senzație repetată de palpitații merită investigată, chiar dacă trece de la sine.

De ce apare tahicardia?

Cauzele sunt numeroase și se împart în două mari grupe. Pe de o parte sunt situații în care inima reacționează normal la o solicitare. Pe de altă parte sunt bolile care perturbă direct ritmul cardiac. Identificarea cauzei este pasul cheie spre tratamentul potrivit.

Printre factorii care declanșează sau favorizează tahicardia se numără:

• efortul fizic intens, stresul, anxietatea și emoțiile puternice;
• febra, deshidratarea și anemia;
• excesul de cafea, energizante, alcool și fumatul;
• hipertiroidismul, adică o tiroidă hiperactivă;
• bolile inimii, hipertensiunea și unele dezechilibre ale sărurilor din sânge.

Și anumite medicamente pot grăbi inima. Atunci când tahicardia revine des sau apare fără un motiv clar, cauza trebuie căutată metodic, prin analize și investigații cardiologice. Detaliile despre o tiroidă hiperactivă le găsești în articolul despre tiroidă.

Cum se pune diagnosticul de tahicardie?

Diagnosticul pornește de la o discuție atentă despre simptome. Medicul întreabă când apar bătăile rapide, cât durează, cum încep și cum se opresc. Aceste detalii orientează deja spre un tip sau altul de tahicardie.

Investigația de bază este electrocardiograma, care înregistrează activitatea electrică a inimii. Problema este că un acces de tahicardie poate să nu fie prezent chiar în momentul examinării. Pentru aceste situații există monitorizarea Holter, un mic aparat purtat 24 sau 48 de ore, care prinde ritmul în viața de zi cu zi. Ecocardiografia arată structura inimii și depistează eventuale boli de fond. Analizele de sânge verifică tiroida, anemia și sărurile din organism. La nevoie, un test de efort sau un studiu electrofiziologic completează evaluarea. Scopul nu este doar să confirmi tahicardia, ci să afli din ce parte a inimii pornește și ce o întreține.

Cum se tratează tahicardia?

Tratamentul depinde direct de tipul de tahicardie și de cauza ei. Nu există o singură soluție valabilă pentru toți. Uneori e suficient să corectezi un factor declanșator, cum ar fi anemia sau o tiroidă hiperactivă. Alteori e nevoie de medicație sau de o procedură.

Opțiunile folosite în practică includ:

• corectarea cauzei: tratarea febrei, anemiei, deshidratării sau a tiroidei;
• manevre simple care încetinesc inima în unele accese supraventriculare;
• medicamente care reglează ritmul sau scad frecvența cardiacă;
• anticoagulante în fibrilația atrială, pentru a preveni accidentul vascular;
• ablația prin cateter, o procedură care întrerupe circuitul electric anormal.

„În clinica noastră am văzut mulți pacienți care trăiau de ani de zile cu palpitații, convinși că sunt doar emoții", spune Dr. Florinel-Samuel Barbu. „De multe ori, în spatele lor stătea o fibrilație atrială tratabilă, care odată depistată a fost ținută sub control." Cheia este să nu ignori bătăile rapide repetate.

Cum previi tahicardia?

O parte dintre tahicardii nu se pot preveni, fiindcă țin de structura inimii. Multe altele, însă, depind de obiceiuri pe care le poți schimba. Un stil de viață echilibrat reduce atât frecvența palpitațiilor, cât și riscul bolilor de inimă în general.

Câteva măsuri ajută concret:

• limitează cafeaua, energizantele și alcoolul, mai ales seara;
• renunță la fumat și ține greutatea sub control;
• gestionează stresul prin somn suficient, mișcare regulată și pauze reale;
• ține sub control tensiunea, glicemia și tiroida;
• fă-ți controalele cardiologice periodice, mai ales dacă ai antecedente în familie.

Hidratarea corectă și o alimentație echilibrată susțin un ritm stabil. Dacă observi că anumite alimente sau situații îți declanșează palpitațiile, notează-le și spune-i medicului. Aceste detalii ajută la un plan de prevenție potrivit pentru tine.

Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?

Nu ignora palpitațiile. Programează o consultație cardiologică dacă ai bătăi rapide repetate, care apar fără motiv în repaus sau care durează mult, mai ales când sunt însoțite și de oboseală neobișnuită. Mergi mai devreme dacă, pe lângă inima accelerată, simți durere în piept, lipsă de aer sau amețeală. O tahicardie cu leșin sau cu durere intensă în piept este o urgență și cere ajutor imediat. Depistată devreme, tulburarea de ritm se tratează mai simplu.

La Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de cardiologie cu Dr. Florinel-Samuel Barbu, cu electrocardiogramă, monitorizare Holter și ecocardiografie după caz. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.

Întrebări frecvente