Pe scurt: tensiunea arterială este presiunea cu care sângele apasă pe pereții arterelor. O valoare optimă la adult se situează sub 120 cu 80 mmHg. Hipertensiunea înseamnă valori repetate de 140 cu 90 mmHg sau mai mari, măsurate corect, în mai multe zile. Boala nu doare și de aceea mulți pacienți o descoperă târziu. Lăsată netratată, crește riscul de infarct, accident vascular și boală de rinichi. Mai jos găsești valorile normale pe categorii de vârstă, cauzele, semnele de alarmă și cum se ține tensiunea sub control.
Ce este tensiunea arterială?
Tensiunea arterială este forța cu care sângele împins de inimă apasă pe pereții arterelor. Se notează cu două numere. Cel de sus, sistolica, arată presiunea în momentul în care inima se contractă. Cel de jos, diastolica, arată presiunea când inima se relaxează între bătăi.
Valorile se exprimă în milimetri coloană de mercur, prescurtat mmHg, o unitate veche dar încă folosită peste tot. O citire de 120 cu 80 mmHg se referă la o sistolică de 120 și o diastolică de 80. Tensiunea nu rămâne fixă pe parcursul zilei. Urcă la efort, la stres sau după o cafea și scade în somn. Tocmai de aceea o singură valoare crescută nu pune un diagnostic. Contează tiparul măsurat în repaus, în zile diferite, ca să vedem dacă presiunea rămâne ridicată constant sau a fost doar o reacție de moment.
Care sunt valorile normale ale tensiunii?
La adult, tensiunea optimă stă sub 120 cu 80 mmHg. Intervalul considerat normal urcă până spre 129 cu 84 mmHg. Valorile între 130 și 139 la sistolică, sau între 85 și 89 la diastolică, intră în zona numită normal-înaltă, un semnal că presiunea merită urmărită.
Hipertensiunea de gradul unu începe de la 140 cu 90 mmHg. Peste 160 cu 100 vorbim despre gradul doi, iar de la 180 cu 110 despre gradul trei, forma severă. La copii pragurile sunt diferite și se citesc pe grafice de creștere, în funcție de vârstă, sex și înălțime. Vârsta singură nu schimbă ținta la adult: ideea că o tensiune mai mare ar fi normală la bătrânețe este greșită. La persoanele peste 65 de ani se acceptă uneori o țintă ușor mai relaxată, dar tot apropiată de aceste valori, stabilită de medic în funcție de starea generală.
De ce apare hipertensiunea?
La majoritatea pacienților, hipertensiunea nu are o cauză unică. Se numește hipertensiune esențială și se construiește în ani, dintr-un amestec de moștenire genetică și stil de viață. Aici intră consumul mare de sare, excesul de greutate, sedentarismul, alcoolul, fumatul și stresul prelungit.
Mai rar, tensiunea crescută vine dintr-o altă boală, ascunsă în spate. Atunci se cheamă hipertensiune secundară. O glandă tiroidă dereglată, o problemă a glandelor suprarenale, o boală de rinichi sau apneea în somn pot ridica tensiunea. Și anumite medicamente o pot urca, de la antiinflamatoare la unele anticoncepționale. La pacienții tineri cu valori foarte mari, sau când tensiunea sare brusc după ani de cifre bune, căutăm o cauză secundară. Identificarea ei contează, fiindcă tratarea bolii de fond normalizează adesea presiunea, fără să fie nevoie de tratament pe toată viața.
Ce simptome dă tensiunea mare?
Aici stă marea capcană: de cele mai multe ori, hipertensiunea nu doare și nu se simte. Pacientul se simte perfect ani la rând, în timp ce presiunea ridicată macină în tăcere arterele, inima și rinichii. Tocmai de aceea boala a fost numită ucigașul tăcut.
Când apar totuși semne, ele sunt nespecifice și ușor de pus pe seama oboselii. Durerea de cap, mai ales dimineața și în ceafă, amețeala, palpitațiile sau o senzație de presiune în piept pot însoți valorile mari. Sângerările nazale repetate intră uneori în același tablou. O urcare bruscă, la 180 cu 110 mmHg sau peste, cu durere de cap intensă, tulburări de vedere, lipsă de aer sau confuzie, este o urgență și cere ajutor medical imediat. Pentru că boala se ascunde, singura cale sigură de a o prinde este măsurarea periodică, nu așteptarea unui simptom.
Cum se măsoară corect tensiunea?
O măsurătoare greșită poate da o valoare cu 10 sau chiar 20 mmHg peste cea reală. Înainte de citire, stai liniștit cel puțin cinci minute, fără să fi băut cafea sau să fi fumat în ultima jumătate de oră. Așază-te pe scaun, cu spatele sprijinit și picioarele pe podea, fără să le încrucișezi.
Brațul stă relaxat pe masă, cu manșeta la nivelul inimii, iar manșeta trebuie să se potrivească pe circumferința brațului. În timpul măsurării nu vorbi. Fă două citiri la un minut distanță și reține media lor. Acasă, un tensiometru electronic de braț, validat, este de încredere și ușor de folosit. Multe diagnostice se pun azi cu măsurători efectuate de pacient acasă, dimineața și seara, timp de șapte zile, pentru că aceste valori reflectă mai bine realitatea decât o singură citire la cabinet. La unii pacienți emoția cabinetului urcă artificial cifrele, fenomen numit hipertensiune de halat alb, pe care monitorizarea la domiciliu îl deosebește de o tensiune real crescută.
Cum se tratează tensiunea arterială mare?
Tratamentul are două brațe care merg împreună. Primul, valabil pentru toți, este schimbarea stilului de viață. Reducerea sării sub o linguriță pe zi, scăderea în greutate, mișcarea regulată de cel puțin 150 de minute pe săptămână, limitarea alcoolului și renunțarea la fumat pot scădea singure tensiunea cu câțiva milimetri, uneori suficient în formele ușoare.
Al doilea braț este medicația, necesară când valorile rămân mari sau riscul cardiovascular este ridicat. Există mai multe clase de medicamente, iar medicul alege în funcție de vârstă, alte boli și răspuns. Multe scheme combină două substanțe în doze mici, ceea ce controlează tensiunea mai bine și cu mai puține efecte adverse decât o singură doză mare. În clinica noastră din Mioveni am observat că pacienții care își notează valorile măsurate acasă ajung mult mai repede la o schemă potrivită. Tratamentul nu vindecă hipertensiunea esențială, ci o ține sub control, motiv pentru care nu se oprește când cifrele se normalizează, ci se ajustează la control.
Cât de gravă este hipertensiunea netratată?
Hipertensiunea este principalul factor de risc evitabil pentru boli cardiovasculare în lume, după datele Organizației Mondiale a Sănătății. Presiunea crescută, menținută ani de zile, îngroașă și rigidizează arterele și suprasolicită inima. Așa se ajunge la infarct, la insuficiență cardiacă și la accident vascular cerebral.
Daunele nu se opresc la inimă. Rinichii filtrează sângele prin vase fine, care se deteriorează sub presiune mare, ceea ce poate duce în timp la boală cronică de rinichi. Vasele din ochi suferă la fel, cu efect asupra vederii. Vestea bună este că aproape toate aceste complicații se pot preveni. Scăderea controlată a tensiunii reduce semnificativ și măsurabil riscul de accident vascular și de evenimente cardiace, un beneficiu confirmat în studii ample. Cu cât tensiunea este descoperită și ținută sub control mai devreme, cu atât arterele și organele rămân protejate mai mult timp.
Când mergi la medic la Adiant Medical Mioveni?
Programează o consultație dacă măsurătorile repetate, acasă, arată valori de 140 cu 90 mmHg sau mai mari, chiar dacă te simți bine. Mergi mai devreme dacă, pe lângă cifrele mari, apar dureri de cap frecvente, amețeli, palpitații sau dacă ai în familie persoane cu hipertensiune timpurie. Un control periodic al tensiunii este util oricui, începând de la 18 ani, fiindcă boala se instalează fără zgomot.
O tensiune de 180 cu 110 mmHg sau peste, însoțită de durere de cap puternică, durere în piept, lipsă de aer, tulburări de vedere sau de vorbire, este o urgență: sună la 112. Pentru evaluare programată, la Adiant Medical din Mioveni poți face o consultație de cardiologie cu Dr. Veronica Gheorman, cu măsurarea tensiunii, electrocardiogramă și analize după caz. Vezi lista completă de servicii medicale sau sună la +40 724 52 52 52 pentru o programare.
Întrebări frecvente
Ce valoare a tensiunii este normală?
La adult, tensiunea optimă stă sub 120 cu 80 mmHg, iar intervalul normal urcă până spre 129 cu 84. Hipertensiunea începe de la 140 cu 90 mmHg, măsurată corect în mai multe zile. O singură valoare crescută, după efort sau stres, nu înseamnă automat boală. Contează tiparul, nu o citire izolată.
Hipertensiunea se vindecă definitiv?
Hipertensiunea esențială, forma cea mai frecventă, nu se vindecă, dar se controlează foarte bine cu stil de viață și, la nevoie, medicație. Tratamentul nu se oprește când valorile se normalizează, fiindcă tensiunea ar urca din nou. Forma secundară, dată de altă boală, se poate rezolva dacă tratezi cauza de fond.
Tensiunea mare doare sau se simte?
De cele mai multe ori, nu. Hipertensiunea este numită ucigașul tăcut tocmai pentru că nu dă simptome ani la rând. Uneori apar dureri de cap în ceafă, amețeală sau palpitații, dar acestea sunt nespecifice. Singura cale sigură de a o depista este măsurarea periodică, nu așteptarea unui semn.
Cât de des trebuie să îmi măsor tensiunea?
Un adult sănătos ar trebui să își verifice tensiunea cel puțin o dată pe an. Dacă ai valori normal-înalte sau factori de risc, măsoar-o mai des. Pacienții deja diagnosticați o urmăresc acasă, ideal dimineața și seara, mai ales la începutul tratamentului sau când medicul ajustează schema.
Sarea chiar influențează tensiunea?
Da. Consumul mare de sare reține apă în organism și crește presiunea în artere. Reducerea sării sub o linguriță pe zi scade tensiunea cu câțiva milimetri la multe persoane. Atenția merge și spre sarea ascunsă în mezeluri, brânzeturi, conserve și pâine, nu doar spre solnița de pe masă.
Surse și lecturi suplimentare:
- WHO - Hypertension fact sheet
- NICE NG136 - Hypertension in adults: diagnosis and management
- MSD Manuals - Overview of Hypertension
Conținut actualizat la .
